5 flori de primăvară îți transformă grădina în rai

0

O grădină plină cu flori de primăvară se plantează și se îngrijește încă din octombrie! Chiar dacă e urât afară, efortul depus acum va fi răsplătit la primăvară cu o mare de flori frumoase, colorate și parfumate. Descoperă cele cinci plante deosebite care îți vor transforma grădina într-un rai!

Flori de primăvară
Zambile moțate (Muscari armeniacum), foto: Fizykaa – wikimedia.org

Flori de primăvară: zambila moțată

Muscari sau zambila moţată, după denumirea ei populară, face parte din familia Liliaceae. Originară din Europa de sud-est, preferă solurile bine drenate cu pH neutru. În afară de aceste cerințe, plantele nu necesită îngrijire deosebită. La fel ca brânduşa de primăvară, zambila moțată se potriveşte foarte bine în rocării, iar în contrast cu lalele roşii creează un peisaj interesant.

Muscari este o plantă de talie mică, crescând până la 20 cm înălţime. Florile sale de culoare albă până la violet închis sunt grupate sub formă de spic în vârful tulpinii. Spre deosebire de zambilele obişnuite, acestea au o formă interesantă de clopoțel.

Citește și Reţete cu flori, delicii în bucătărie

Flori de primăvară
Brândușe de primăvară (Crocus vernus), foto: Johann Dréo – wikimedia.org

Flori de primăvară: brândușa de primăvară

Specie originară din Europa centrală şi de sud, brânduşa de primăvară (Crocus vernus) face parte din aceeaşi familie cu gladiola si frezia. Brânduşele sunt plante nepretenţioase ce cresc în zone de deal si munte. Ele au nevoie de lumină şi de udare moderată şi trebuie cultivate pe un sol bine drenat, pentru a împiedica mucegăirea bulbului.

Brânduşele sunt plante de talie mică (nu cresc mai mult de 20 cm în înălţime). Formează flori de primăvară în formă de cupă au diferite culori, de la alb şi galben la liliachiu, în funcţie de specie şi varietate. Acestea nu trebuie confundate cu florile brândușelor de toamnă (Colchicum), foarte otrăvitoare. Frunzele înguste şi liniare apar odată cu florile şi rămân verzi mai mult timp, până la sfârşitul primăverii. La sfârşitul ciclului de viaţă, planta intră în repaos, retrăgându-şi  tulpina mai adânc în pământ, pentru a o proteja. Cel mai bine arată în rocării şi grădini alpine, datorită contrastului interesant creat.

Flori de primăvară
Ghiocei de baltă (Leucojum aestivum), foto: Hans Bernhard – wikipedia.org

Flori de primăvară: ghiocelul de baltă

Leucojum aestivum sau ghiocelul de baltă este o specie destul de rară care se dezvoltă bine locurile mlăştinoase şi stufărişuri, însă poate crește bine și în grădinile noastre. Această specie poate creşte până la 50 cm înălţime în habitatul natural şi poartă în vârful tulpinii câte o floare albă, rar două, sub formă de clopot. Floarea se diferenţiază de cea a ghiocelului obişnuit prin numărul mai mare de petale concrescute și prin dimensiunile mai mari ale florii. Chiar dacă înfloreşte în aprilie, i se mai spune şi ghiocel de vară.

Citește și Flori cusute în tapiserii

Flori de primăvară:
Lalele pestrițe (Fritillaria meleagris), foto: H._Zell – wikimedia.org

Flori de primăvară: laleaua pestriţă

Fritillaria meleagris sau, mai pe româneşte, laleaua pestriţă, este o specie destul de rară, în unele locuri fiind protejată de lege. Aceasta înfloreşte în luna mai, iar floarea sa este de o frumuseţe rară. Are forma unui clopoțel de culoare violacee cu pete albe, modelul petelor semănând cu penajul unei bibilici sau cu caroiajul mărunt al unei table de șah. Este o specie de talie mică care ajunge până la 20-30 cm înălţime, având în vârful tulpinii o floare solitară, rar două sau trei. Preferă zonele mlăştinoase, umbrite.

Flori de primăvară
Frezii albe (Freesia), foto: Alvesgaspar – wikimedia.org

Flori de primăvară: frezia

Frezia – cunoscută de botaniști sub denumirea științifică de Freesia – este o plantă erbacee originară din sudul Africii, importată pentru prima dată în Europa la sfârşitul secolului al XIX-lea. Poate creşte până la înălţimea de 40 cm, având câteva frunze sub formă lanceolată dispuse pe două rânduri. Florile foarte delicate ce apar în luna mai au formă de trompetă şi sunt grupate sub formă de spic. Culorile acestora sunt pale şi variază de la alb, galben, crem, portocaliu, roz la roşu, mov chiar violet, însă doar soiurile vechi, albe sau galbene, mai păstrează parfumul binecunoscut, cele noi punând accent mai mult pe aspectul vizual al florii. Plantele preferă locurile luminoase, aerisite şi un sol bine drenat.

Citește și Fritillaria, laleaua sălbatică

Articol adaptat din revista Casa și grădina   *   Text: Adriana Bărar

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply