Extensie modernă pentru o locuință rurală: casa de la marginea satului

Foto: Sabin Prodan

Extensie modernă pentru o locuință rurală: casa de la marginea satului

| | Petri Radulescu
Distribuie articolul pe:

„Casa de la marginea satului” este un proiect care îmbină armonios trecutul și prezentul. Locuința pornește de la o casă mai veche, construită în anii ’80 și folosită inițial ca loc de weekend pentru o familie tânără. În timp, proprietarii au dorit mai mult spațiu și mai mult confort, astfel că au decis să o extindă. Rezultatul este astăzi o casă modernă, care păstrează spiritul locuințelor tradiționale de la țară.

Proiectul aduce în actualitate ideea vechilor case românești în care locuiau mai multe generații ale aceleiași familii. Astfel de locuințe erau construite aproape de oraș, dar în mijlocul naturii, cu grădini și curți generoase. Noua casă continuă această tradiție, oferind un loc liniștit, departe de agitația orașului.

O casă integrată în peisaj

Locuința se află într-o zonă cu un peisaj surprinzător. Este situată aproape de București, la limita dintre Câmpia Română și lunca Dunărea. Aici relieful se schimbă brusc, formând o diferență de nivel de aproximativ 50 de metri, care creează un peisaj de deal în mijlocul câmpiei.

În apropiere se află și una dintre cele mai vechi linii de cale ferată din România, pe unde trecea cândva celebrul Orient Express, trenul care lega Paris de Istanbul.

Casa este orientată astfel încât fiecare parte a ei să profite de priveliștile din jur. Ferestrele mari „încadrează” peisajul ca niște tablouri naturale, iar interiorul comunică permanent cu exteriorul.

Vechiul și noul formează o singură casă

Casa inițială avea doar patru camere, dispuse la parter și mansardă. Extinderea a transformat întreaga construcție într-un volum unitar, care astăzi are aproximativ 350 de metri pătrați și este organizat pe parter, etaj și mansardă.

Accesul principal este orientat către ulița satului, așa cum se întâmpla la multe case tradiționale românești. Ulița nu era doar un drum, ci și locul în care oamenii comunicau și se întâlneau. Proiectul păstrează această legătură cu viața satului, prin ferestre și spații care se deschid către stradă.

Pe partea opusă, casa se deschide către grădină și către livadă. Unul dintre accese duce direct în grădină, locul preferat pentru relaxare și apropierea de natură.

O seră cu vedere spre natură

Una dintre cele mai spectaculoase părți ale casei este fațada orientată spre deal. Aceasta este aproape complet vitrată și include o seră care le permite locatarilor să se bucure de grădină în orice anotimp.

Sera creează un spațiu liniștit pentru relaxare, unde natura devine parte din interiorul casei. De aici se poate admira livada, iar lumina naturală inundă întreaga zonă de zi.

La mansardă, priveliștea devine și mai largă. De aici se vede peisajul rural din jur, câmpurile agricole și linia îndepărtată a căii ferate.

Materiale naturale și tradiție locală

Casa folosește materiale simple și naturale, inspirate din tradiția locului: cărămidă aparentă, lemn, piatră, sticlă și metal. Acestea oferă clădirii un aspect cald și autentic.

Proiectul a fost realizat de doi arhitecți din generații diferite, care au colaborat cu meșteri locali. Zidarii, tâmplarii și metalurgii au contribuit cu experiența lor, iar rezultatul este o casă modernă care păstrează tehnici tradiționale de construcție.

Pe lângă design și confort, casa a fost gândită și pentru a fi eficientă energetic. Ferestrele mari sunt realizate din sisteme performante, care păstrează căldura în interior.

Locuința este încălzită cu o pompă de căldură, iar fundația, pereții și acoperișul au o termoizolație foarte bună. În plus, casa este pregătită pentru a fi conectată în viitor la panouri fotovoltaice, care vor produce energie din surse regenerabile.

Proiectul prof. dr. arh. Tiberiu Florescu și arh. Ștefan Florescu a făcut parte din cele 51 de de proiecte care au fost înscrise de arhitecți la secțiunea Revitalizare rurală a Bienalei Naționale de Arhitectură 2023.

Bienala Națională de Arhitectură – expoziție concurs organizată de Uniunea Arhitecților din România o dată la doi ani – include acordarea unor premii la 19 secțiuni, printre altele pentru proiecte de arhitectură interioară și exterioară, design interior și design de obiect, restaurare a unor clădiri, revitalizare rurală, dar și pentru fotografie ori film de arhitectură.

Foto: Sabin Prodan

Distribuie articolul pe: