Antirrhinum majus, cunoscută în popor sub numele de gura leului, este o plantă întâlnită frecvent în grădinile de la ţară, dar şi în cele cochete din oraş, fiind uşor de cultivat și în același timp aspectuoasă.
Denumirea populară vine de la forma florii care, dacă este presată la bază, se deschide ca gura unui leu. Pe lângă faptul că este deosebit de decorativă, atât prin culoare, cât şi prin forma şi dispunerea florilor, aceasta emană un miros intens care se face uşor remarcat în grădină.
Antirrhinum înfloreşte din iunie până în octombrie chiar. În funcţie de varietate, aceasta poate fi pitică (de până la 25 de cm) sau înaltă (de 50-60 cm). Culorile florilor pot varia de la alb, galben, portocaliu sau roz la roşu, vişiniu, chiar violet, de multe ori fiind bicolore. Frunzele sunt îngust lanceolate şi dispuse altern sau opus.
Ştiai că … lumea și istoria plantelor sunt pline de secrete?
Nu are cerinţe mari de cultivare, dar preferă multă lumină şi umiditate. La noi, Antirrhinum se cultivă de obicei ca plantă anuală, dar unele varietăţi rezistă şi peste iarnă. Pentru cultivare se folosesc răsaduri viguroase sau semințe de bună calitate, care se seamănă primăvara. Între semințe și răsaduri, ultimele sunt cea mai bună alegere deoarece nu trebuie așteptat mult timp pentru a avea plante mature înflorite.
Antirrhinum – prevenirea este cel mai bun tratament
Pentru a evita neplăcerile cauzate de eventualele boli care pot fi contactate de plăntuţele noastre de gura leului, se va asigura o nutriţie corectă. Astfel, putem folosi îngrăşăminte complexe care ne menţin plantele sănătoase, făcându-le rezistente la boli, dar şi în cazul unui atac al dăunătorilor. Pe lângă creșterea imunității, îngrășămintele ajută şi la o înflorire abundentă. Forma granulară se împrăştie pe sol, apoi se udă din abundenţă, fiind astfel uşor de asimilat.
Citește și Elemente acvatice pentru grădină
Antirrhinum – soluții pentru două probleme frecvent întâlnite
Simptome: Frunzișul pare desenat cu creion alb sau maroniu; pe suprafaţa frunzelor apar linii sinuoase sub diferite forme.
Cauză: Larvele miniere ale unor insecte precum musculiţele sau moliile se hrănesc cu ţesutul dintre cele două feţe ale frunzelor de Antirrhinum.
Remediu: Primul pas este de a elimina părţile afectate, iar apoi se face un tratament complex de îngrăşăminte pentru ca planta să poată rezista atacului. În termeni de combatere biologică putem aminti eliberarea în cultură a viespilor Trichogramma. Combaterea chimică se face cu insecticide sistemice după indicaţiile de pe ambalaj.
Simptome: Pe suprafaţa frunzelor apar pete de culoare verde deschis, chiar galbene. După un timp, când situaţia se agravează, apar şi mici suprafeţe albe, pâsloase, care se extind uşor.
Cauză: Încă de la apariţia primelor simptome ne putem da seama că este vorba despre o ciupercă care se dezvoltă bine în medii umede, apariţia acesteia fiind favorizată chiar şi de rouă.
Remediu: Pentru prevenire se vor face administrări de îngrăşăminte complexe NPK, evitând astfel infectarea plantelor sensibile. Dacă se observă deja primele simptome ale boli, se va folosi un fungicid de contact, administrat după indicaţiile de pe cutie, sub forma unor serii de tratamente până ce boala dispare, iar exemplarele de Antirrhinum își reiau dezvoltarea în ritm normal.
Articol adaptat din revista Casa și grădina * Text: Adriana Bărar * Foto: © scenery1 – Fotolia.com
