Ține seama de caracteristicile solului

1

Gheorghe Cojocaru, Drăgănești-Olt, jud. Olt
Stimată redacție,
Mulți dintre voi iubiți pământul și cultura plantelor și vă străduiți să aveți în jurul casei o mică grădină de legume și de flori. Chiar și locuitorii de la bloc deco- rează balconul cu multe ghivece cu flori și suprafața din jur cu multe verdețuri, care le satisfac dorul de natură și de grădină. Baza grădinăritului de orice fel este substratul de cultură, adică pământul despre care doresc să scriu mai jos.
Solul este deci sursa principală pentru asigurarea hranei plantelor, influențând acest proces prin însușirile lui fizico-chimice și biologice care determină potențialul său de fertilitate. Conținutul în humus este hotărâtor în cultura plantelor, iar acesta nu trebuie să fie mai mic de 3-4 % în terenul din grădină. Sunt plante care cer un conținut mai mare de humus, cum sunt de exemplu castraveții care cer 10% sau tomatele 7%. Culturile timpurii cer terenurile cele mai fertile și bine însorite. Solurile lutoase sau nisipo-lutoase sunt bogate în humus și sunt favorabile multor culturi. Tomatele, morcovii, ceapa, castraveții, varza și altele sunt cele mai lacome față de humusul din sol.

pamant de flori
Gheorghe Cojocaru
Plantele floricole solicită și ele un anumit substrat de cultură în funcție de originea lor în diferite zone geografice. Substratul sau solul în care le cultivați trebuie să respecte pretențiile plantelor. Un sol greu este bun pentru leandru, asparagus, sanseviera, nalba de grădină sau garoafe. Un sol mijlociu este bun pentru crăițe, ochiul boului sau cârciumărese. Solurile ușoare, nisipo-lutoase, corespund pentru gladiole, tuberoze, maci, sau specii cu bulbi care au un sistem radicular superficial. Solurile acide corespund pentru anthurium, erica, camelie, rododendroni, astilbe sau calluna. Cele bogate în fier și aluminiu sunt bune pentru hortensii. În solurile sărace pot crește plante de stepă precum floarea miresei, macul californian, cocoșeii de câmp (Adonis) și altele.
Reacția substratului sau pH-ul reprezintă concentrația de ioni de hidrogen pozitivi (H+) în stare liberă din soluția de sol. Această reacție influențează foarte mult dezvoltarea plantelor și le împarte în plante de soluri acide, plante pentru soluri bazice (alcaline) și a nu ține cont de reacția solului înseamnă a face greșeli care se răsfrâng asupra dezvoltării plantelor. Când pregătiți pământul pentru ghivece țineți cont că nu numai conținutul în materii hrănitoare ale solului are influență, ci și pH-ul lui. Tocmai pământul trebuie să păstreze porozitatea și permeablitatea cât mai mult timp ca să nu se compacteze la udările repetate. Porozitatea trebuie să fie mare pentru ferigi, azalee sau orhidee. O porozitate mare cer și begoniile, violetele, iedera sau coniferele se mulțumesc și cu o porozitate redusă. Pământul de frunze, turba, scoarța de copaci și altele pe lângă faptul că păstrează o stare afânată un timp mai îndelungat, acumulează apa și creează un mediu cu pH acid având reacție 5-6. În activitatea de grădinărit, o preocupare principală este grija pentru ameliorarea constantă a solului. Îngrășămintele organice îmbunătățesc structura solului și asigură nutriția plantelor prin mărirea fertilității solului.
pamant de flori
Foto: Gheorghe Cojocaru
Pământul conține o microfloră vie în care mișună multe viețuitoare care asigură fertilitatea. Viața lor este baza ferttilității solului. Este un motiv să țineți seama în toate curările pecare le faceți într-o grădină. Ea depinde de componentele solului, de apă și de aer. Un sol fertilizat excesiv și pe o perioadă îndelungată cu îngrășăminte chimnice este un sol mort, care duce la distringerea viețuitoarelor din sol, fiind nevoie să protejați solul. Nu ardeți resturile vegetale pe terenul din grădină căci distingeți microflora și toate viețuitoarele din el. Prezența râmelor în sol ete o dovadă de vitalitate a solului. Amelioratorii naturali între care intră și îngrășămintele organice au rol esențial. Frunzele și plantele verzi încorporate în sol sporesc calitatea lui. Fertilizatorii chimici au efect limitat. Ei se spală prin udări repetate. Utilizați cât mai chibzuit fertilizatorii chimici. Evitați ierbicidele și pesticidele.
În nr. 12/2014 al revistei Practic Idei, la pag. 42-43, doamna Tudorița Mihai din București întreabă cum se numește planta cu flori galbene „parcă ar fi soarele pe pământ”, care crește aproape 2 m. Deși descrierea este foarte sumară, privind fotografia consider că este vorba despre specia Helenium autumnale, numită popular mireasa soarelui sau floarea Elenei. Îi recomand să citească în Practic Idei nr. 8/2014, la pag 44, articolul meu despre această floare. Aspectul forilor se mai aseamănă și cu cele de Heliopsis sau ochiul soarelui, care are frunze oval-ascuțite cu margini crestate și cu pețiol (codiță). Asemenea flori sunt și la Helianthus tuberosus sau popular topinambur, care are în sol rizomi (cartofi) mari și care crește peste 2 m. Succes!
Foto: Gheorghe Cojocaru

Comentarii Facebook

comentarii

Discussion1 Comment

  1. Pingback: araci in gradina | Revista Practic idei

Leave A Reply