Grădinăritul ecologic în 4 pași. Ghid pentru un lifestyle sănătos

0

Toată lumea vorbeşte despre produse ecologice, sănătoase, cât mai naturale. Să fie acesta noul trend în materie de lifestyle? Totul porneşte din grădina casei noastre, iar felul în care o înfiinţăm şi o îngrijim are o influență puternică asupra vieții noastre și a familiei.

În acest articol vei afla câteva detalii importante despre ce presupune grădinăritul ecologic.

Primii paşi

În primul rând trebuie să înţelegem ce înseamnă o grădină eco pentru a putea dezvolta subiectul. Totul este 100% natural. Nu se folosesc îngrăşăminte sau tratamente chimice de nici un fel, iar plantele cultivate sunt propagate din seminţe netratate şi adaptate zonei de cultură. Poluarea fiind un factor negativ care ne urmăreşte zi de zi, ar trebui înlăturată din grădină. Dar cum acest lucru nu este posibil, vom încerca măcar să o reducem cât de mult cu putinţă. Pentru a avea o cultură rezistentă şi echilibrată, speciile alese trebuie să fie rezistente. De cele mai multe ori este indicat să ori alegem plante locale adaptate acelor condiţii.

Citește și: Trei plante iubitoare de secetă

Alegerea speciilor pentru cultivare

plante gradina eco

Dintre speciile floricole care pot fi cultivate cu succes fără mari probleme amintim: cosmos, ipomoea, eschscholzia, celosia, yucca, dar şi altele. Arbuşti şi arborii sunt mai puţin pretenţioşi, dar este de preferat alegerea celor care nu dau bătăi de cap. Printre aceştia se numără salcâmii, glădiţa, sângerul, mărul şi părul sălbatic, măceşul, cătina sau ricinul. Ca legume sau plante aromatice prezente în majoritatea grădinilor eco de lângă casă, sunt preferate pentru cultură pătrunjelul, mărarul, leuşteanul, cimbrul, tarhonul, busuiocul sau măghiranul.

Citeşte şi: Cum poți cultiva pătrunjel la tine acasă

Îngrijirea unei grădini ecologice

Cu toate că am ales specii adaptate, iar cultura a fost înfiinţată corespunzător, trebuie să o şi îngrijim. Toate îngrăşămintele folosite trebuie să fie naturale, la fel şi tratamentele aplicate. Udările să fie făcute cu apă reciclată, iar tunderea cu unelte manuale.

Compostul poate fi produs în saci negri de gunoi în care punem frunze de foioase. Procesul durează în jur de 2 ani şi se recomandă izolarea acestora într-un loc umbros. O altă variantă ar fi crearea unei movile într-un colţ din grădină unde se vor stratifica deşeuri organice care ocazional vor fi aerisite. Procesul de descompunere durează destul de mult, dar rezultatul va fi 100 % natural. În cazul apariţiei diferitelor boli, se recomandă înlăturarea manuală a părţilor afectate, iar asigurarea unui ecosistem variat duce la echilibrarea şi ţinerea sub control a dăunătorilor.

Citeşte şi: Grădina de iunie

Crearea unui mic ecosistem

veverita

Pentru a da varietate grădinii, se pot amenaja diferite habitate pentru păsări, insecte, rozătoare sau chiar peşti. Prinderea unor ghinde pe trunchiurile copacilor atrag mamiferele mici, precum veveriţele. Diferite beţe prinse într-o legătură pot constitui un habitat nou pentru insecte. De asemenea, trunchiuri de copaci găurite sau prinse sub forma unei căsuţe, atrag păsări mici şi insecte folositoare pentru combaterea dăunătorilor de pe plante. Iazurile sunt foarte populare în amenajări, iar pe lângă frumuseţea luciului de apă şi a peştilor introduşi, mai atrag şi broscuţe care completează peisajul. Toate materialele folosite trebuie să fie naturale, chiar reciclate, astfel încât să nu dăuneze mediului.

Citeşte şi: De ce este grădinăritul o activitate sănătoasă

 

Articol adaptat din revista Casa şi grădina 

Text: Adriana Bărar 

Sursă foto: iStock

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply