Ferma de râme și cum te ajută în compostarea deșeurilor

O fermă de râme, numită și vermicompostor, este o metodă simplă prin care resturile organice din bucătărie pot fi transformate în compost. În loc să ajungă la gunoi, cojile de legume și fructe, zațul de cafea sau cojile de ouă devin hrană pentru râme, iar în urma procesului rezultă un îngrășământ natural pentru plante.

Ce este, de fapt, o fermă de râme?

Un vermicompostor are, de obicei, două sau mai multe compartimente. În partea de jos se colectează lichidul rezultat în timpul descompunerii, iar în partea de sus se află zona în care sunt puse resturile organice și unde râmele își fac treaba.

Pentru compostare nu sunt folosite râmele obișnuite pe care le găsim în sol. Cele mai potrivite sunt speciile de râme care trăiesc în materie organică aflată în descompunere, cunoscute și sub denumiri precum râme roșii, tigru sau de gunoi de grajd. Acestea sunt mai mici și mai roșiatice decât râma comună de pământ și sunt foarte eficiente în descompunerea resturilor organice.

De ce au nevoie râmele?

Râmele sunt mai active într-un mediu umed și călduț. Temperatura ideală este între 18 și 25 grade celsius. Sub 10 grade activitatea lor încetinește, iar temperaturile de peste 30 grade Celsius le pot afecta, potrivit Societății Regale de Horticultură (RHS).

De aceea, ferma de râme trebuie ținută într-un loc ferit, unde nu este nici foarte frig iarna, nici foarte cald vara. Poate fi amplasată într-o magazie, într-o zonă protejată a grădinii sau, dacă este bine întreținută, chiar pe balcon.

Este important ca materialul din interior să rămână umed, dar nu îmbibat cu apă. Râmele au nevoie și de aer, iar excesul de umezeală poate împiedica circulația acestuia.

Cum începi o fermă de râme?

La baza recipientului se pune un strat de aproximativ 8 cm de material umed, precum compost vechi sau fibră de cocos. Acesta va fi locul în care râmele se pot ascunde și adapta.

Apoi se adaugă râmele, iar peste ele se pune un strat de aproximativ 8 -10 cm de resturi organice. Este bine să le lași aproximativ o săptămână să se obișnuiască cu noul mediu înainte de a adăuga cantități mai mari de hrană.

Ce resturi pot fi puse în vermicompostor?

Râmele se hrănesc cu materie organică aflată în descompunere. Pentru a le ajuta să lucreze mai repede, resturile pot fi tăiate în bucăți mici.

În general, pot fi adăugate:

• resturi de legume crude sau gătite;
• coji și resturi de fructe;
• zaț de cafea;
• pliculețe de ceai;
• coji de ouă;
• cantități mici de pâine;
• hârtie simplă și carton mărunțit;
• frunze și alte resturi vegetale moi din grădină.

Cojile de citrice trebuie folosite cu măsură, iar ceapa, usturoiul, prazul și șalota nu ar trebui puse în cantități mari. unn detaliu interesant este că resturile de fructe și legume care conțin semințe pot ajunge în vermicompostor, însă unele dintre acestea pot germina.

Ce nu trebuie să ajungă în ferma de râme?

Produsele lactate, carnea, peștele, oasele, grăsimile și uleiurile nu sunt potrivite. Acestea pot atrage muște și alți dăunători și pot provoca mirosuri neplăcute. De asemenea, cantitățile mari de frunze uscate și materiale lemnoase se descompun mai greu și pot încetini procesul.

Este important să nu hrănești râmele mai mult decât pot consuma. Dacă resturile rămân nedescompuse, trebuie făcută o pauză de câteva zile înainte de a adăuga alte deșeuri.

Cât durează procesul?

O fermă de râme bine întreținută poate transforma treptat resturile organice într-un compost bogat. De regulă, recipientul se golește după aproximativ 8 – 12 luni, când este plin.

Multe modele au mai multe tăvi suprapuse. Râmele se deplasează treptat către straturile superioare, unde găsesc hrană proaspătă, iar compostul format rămâne în tava de jos. Astfel, recoltarea compostului este mult mai simplă.

Ce obții la final?

Rezultatul principal este vermicompostul, un material organic bogat, care poate fi folosit pentru îmbunătățirea solului sau în amestecurile pentru plante. Este în mod natural bogat în nutrienți precum azotul și potasiul.

În partea de jos a unor vermicompostoare se colectează și un lichid rezultat din proces. Acesta poate fi folosit ca îngrășământ lichid pentru plante, după diluarea cu apă, de regulă în proporție de aproximativ o parte lichid la zece părți apă.

O metodă simplă de a reduce deșeurile

Ferma de râme arată cât de ușor pot fi transformate resturile de zi cu zi într-o resursă. În loc ca o parte dintre deșeurile din bucătărie să ajungă la gunoi, acestea sunt introduse într-un circuit natural: râmele le descompun, iar la final rezultă compost care poate ajuta plantele să crească.