Cum construiești o casă suficient de mare pe un teren mic, în București

Foto: Sabin Prodan

Cum construiești o casă suficient de mare pe un teren mic, în București

| | Petri Radulescu
Distribuie articolul pe:

Construirea unei casei într-un cartier aglomerat din București presupune găsirea unui echilibru între spațiul disponibil, nevoile familiei și caracterul zonei. Atunci când terenul este mic, arhitectura trebuie să valorifice fiecare metru pătrat, inclusiv prin dezvoltarea pe verticală. Un proiect rezidențial din cartierul Tei arată cum poate fi organizată o casă pe mai multe niveluri, astfel încât să ofere suficient spațiu și să se integreze în vecinătate.

O casă care face trecerea între două tipuri de arhitectură

Amplasată într-o zonă în care locuințele individuale se întâlnesc cu blocuri de locuințe mai înalte, casa răspunde diferențelor de scară printr-o organizare atentă a volumelor. Arhitecții au ales să fragmenteze costrucția și să o dezvolte treptat pe verticală. Partea principală a casei păstrează inălțimea specifică locuințelor din vecinătate și preia nivelul cornișei clădirii alăturate. Etajul superior este retras parțial, ceea ce face ca întreaga construcție să pară mai puțin masivă atunci când este privită de la nivelul stărzii.

Un alt detaliu important este legătura cu acoperișul în pantă al casei vecine. Forma noului volum ține cont de profilul acestuia și integrează peretele comun de tip calcan în compoziția arhitecturală. În acest fel, construcția face trecerea între cele două tipuri de țesut urban întâlnite în cartier.

Dezvoltarea pe verticală valorifică terenul

Atunci când suprafața terenului este limitată, organizarea casei pe mai multe niveluri devine o soluție pentru obținerea spațiului necesar. În acest proiect, arhitecții au folosit retragerea etajului superior pentru a obține o volumetrie echilibrată și pentru a crea o terasă plantată.

Aceasta aduce vegetația în compoziția clădirii și oferă un spațiu exterior suplimentar. Retragerea nivelului superior contribuie și la reducerea înălțimii percepute de pe stradă, păstrând caracterul unei locuințe individuale.

Geometrie simplă și materiale în contrast

Casa are o arhitectură contemporană, bazată pe forme geometrice drepte și o compoziție clară. Fațadele sunt organizate prin alternanța dintre suprafețe pline, ferestre și zone retrase, care creează adâncime și diferențe de plan. Volumul principal este dominat de liniile orizontale, în timp ce ferestrele și celelalte deschideri introduc accente verticale. Această combinație contribuie la echilibrul întregii construcții.

Paleta de materiale este restrânsă și se bazează pe contrastul dintre tencuiala albă și fațada ventilată gri. Rosturile acesteia din urmă evidențiază geometria volumului și îi oferă un aspect ordonat. Tâmplăriile și elementele metalice sunt realizate în nuanțe închise. Acestea conturează ferestrele și ușile, dar apar și la nivelul balustradelor și al împrejmuirii, unde creează un ritm discret. Alternanța dintre suprafețele opace, zonele vitrate și planurile retrase face ca fațada să aibă mai multe niveluri de profunzime. Vegetația de pe terasă completează imaginea și aduce un element natural în conpoziția dominată de forme geometrice.

Integrarea în caracterul cartierului

Arhitectura reținută a casei reprezintă o soluție pentru un context urban în care coexistă clădiri cu forme și dimensiuni diferite. Prin volumele simple și folosirea unui număr redus de materiale, proiectul urmărește o legătură firească între construcțiile din jur.

Tranziția dintre scara locuințelor individuale și cea a clădirilor colective este realizată prin înălțimi diferențiate și retragerea parțială a nivelului superior. Astfel, casa își păstrează caracterul domestic, chiar dacă se află într-o zonă cu o densitate construită mai mare.

Proiectul din cartierul Tei demonstrează cum dezvoltarea pe verticală, fragmentarea volumelor și amenajarea unei terase plantate pot contribui la organizarea unei locuințe pe un teren cu suprafață limitată. Relația cu vecinătățile, alegerea materialelor și proporțiile fațadelor completează soluția arhitecturală.

Proiectul arh. Andra Chioralia, arh. Bianca Gavrilă, arh. Raluca Aldea și arh. Iulia Ana Maria Groza face parte din proiectele înscrise la Arhitectură construită / Arhitectura locuinței individuale 2026 de la Anuala de Arhitectură București.

Anuala de Arhitectură București este realizată în fiecare an de către Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România. Printre categorii se numără: Arhitectură Construită, Arhitectura Amenajărilor Interioare, Cercetare prin Arhitectură și Arhitectură de portofoliu și altele.

Foto: Sabin Prodan

Distribuie articolul pe: