Ce este SLOW GARDENING si care sunt beneficiile sale

0

Te simţi în grădina ta ca o hipioată în anii 60? Relaxată şi fără griji, cu gazonul tuns mai rar şi la fel şi gardurile vii, încercând să creşti câteva legume organice? În acest caz este foarte probabil să nu fii o adeptă a curentului hippie, ci doar o susţinătoare înfocată a curentului SLOW GARDENING (Grădinărit Lent în traducere).

slow gardening

Inspirat de curentul SLOW FOOD (Mâncat Încet în traducere) – complet opus supra-apreciatului fast-food – SLOW GARDENING-ul a fost iniţiat de un horticultor american pe numele său Felder Rushing. La baza SLOW GARDENINGului stă mai mult decât grădinăritul practic; este despre conştiinţă de sine, responsabilitate şi grijă faţă de mediul înconjurător. Este descris mai mult că o atitudine decât că un set de reguli.

SLOW GARDENING-ul este ceea ce credem că majoritatea grădinarilor îşi doresc: o zonă de relaxare, unde îşi petrec timpul şi lucrează în ritmul propriu cu anotimpurile şi cu mediul înconjurător. Voi trece în revistă principalele principii ale SLOW GARDENING-ului – creşterea culturilor proprii, folosind plante potrivite pentru microclimatul grădinii, economisirea apei, crearea de compost propriu, folosirea detaliilor de design precum gardurile vii, păstrarea zonelor cu iarbă în stare naturală pentru a încuraja dezvoltarea micro-faunei. Trecerea în revistă a acestor principii are ca scop să ne ajute să aplicăm unele dintre ele şi în grădinile noastre.

Citeste si: Bulbi de flori de primavara: plantarea

1. Grădinăritul (procesul) este plăcerea.
Odată ce ştim cum vrem să arate grădina noastră avem şanse să devenim nerăbdătoare să o transpunem în realitate. Cu suficienţi bani vom reuşi să o transformăm în realitate folosind plante mature; dar aceasta nu este calea SLOW GARDENING.

Plăcerea grădinăritului lent este de a te bucura de procesul de transformare la fel de mult ca şi de rezultat. Plantele perene şi iarba ornamentală sunt uşor de crescut din seminţe sau butaşi – îţi va lua ceva mai mult timp să ai grădina ta de vis cu SLOW GARDENING. Crescându-ţi singură plantele vei învăţa să le înţelegi nevoile şi vei avea sentimentul că sunt ale tale cu adevărat.

Tufele nu sunt întotdeauna uşor de crescut din seminţe, dar poţi cumpăra puieţi care în timp vor ajunge la dimensiunea pe care ţi-o doreşti. Adevărata plăcere a grădinăritului vine şi din aşteptare sau din supravegherea diverselor stadii de creştere a plantelor.

2. Alege plante care vor acomoda uşor în grădina ta.
Când îţi vei gândi grădina după principiile SLOW GARDENING, ce vei planta şi în ce loc prezintă o importantă crucială.

Crescând plante care se potrivesc microclimatului din grădina ta va fi nevoie de mai puţină muncă, le vei hrăni şi uda mai rar pentru a se dezvolta armonios. De obicei plantele cresc mai bine când sunt plantate în aceleaşi condiţii cu habitatul lor natural.

Citeste si: Cyclamenul in gradina de toamna

3. Economia de apă făcută cu stil.
Odată cu încălzirea globală economia de apă a devenit vitală, mai ales în grădinărit. O abordare cumpătată a folosirii apei este una dintre ideile de bază ale doctrinei SLOW GARDENING.

Rezervoarele de apă şi butoaiele pentru apă de ploaie nu ar trebui să lipsească din grădina adeptului SLOW GARDENING, pentru a colecta apă de ploaie şi a o folosi pe parcursul sezonului. Multitudinea de alternative de pe piaţă ne permit să nu folosim doar obişnuitele butoaie inestetice din plastic, ci putem achiziţiona diverse containere interesante ce vor deveni o caracteristică de design importantă în ansamblul grădinii – containere din lemn, metal si plastic cu forme deosebite.

4. Investeşte în compostul de producţie proprie.
O altă cale de a economisi apă este să te asiguri că solul tău păstrează umiditatea. Cea mai bună cale de a rezolva problema este să foloseşti materie organică precum gunoi de grajd, mucegai sau – preferatul SLOW GARDENING-ului – compost.

Nu e niciun secret despre cum să-ţi produci propriul compost, dar durează destul de mult şi trebuie să înţelegi tehnicile necesare dacă vrei să ai cel mai bun material de compost. Ar fi foarte simplu să-ţi cumperi un fertilizator chimic de la un magazin specializat în grădinărit, dar în SLOW GARDENING răbdarea este apreciată în mod deosebit – nu grăbi natura, ci doar asistă. Crearea de compost şi folosirea acestuia pentru creşterea calităţii solului nu este o metodă rapidă, dar rezultatele pe care le obţii cu această metodă merită aşteptarea.

Citeste si: Cum faci compost?

5. Creşte alimente alternative curentului fast-food.
Creşterea propriilor alimente nu trebuie să fie făcută la nivel industrial, câteva răsaduri sunt suficiente.

Rucola, salata verde, ridichiile şi andivele sunt perfecte pentru zone mici de teren şi sunt de cele mai multe ori foarte uşor de întreţinut – nu necesită atenţie aproape deloc. Să creşti roşii într-un coş de răchită reprezintă ceea ce curentul de SLOW GARDENING îşi imaginează ca ideal.

6. Lasă maşina de tuns iarba în magazie.
Mult timp, o iarbă scurtă de culoare verde smarald a fost una dintre atracţiile principale ale grădinilor. Mai nou se foloseşte din ce în ce mai des şi gazonul artificial cu acelaşi aspect.

Crearea unui gazon perfect necesită mult timp, multă energie, mulţi fertilizatori şi multă apă – toate lucrurile care încalcă principiile SLOW GARDENING. Lasă-ţi iarba să crească mai mare şi foloseşte-te de asta în designul grădinii tale; astfel vei economisi toate lucrurile menţionate anterior şi vei crea un mediu natural propice pentru atragerea insectelor.

Citeste: Cum se ingrijeste gazonul. Cateva sfaturi

7. Creează un mediu natural pentru micro-faună.
Gardurile vii (tufe cu creştere lentă) vor oferi adăpost şi hrană păsărilor şi insectelor. Ultimul lucru de care are nevoie un adept SLOW GARDENING este un gard viu cu creştere rapidă, care necesită o mulţime de timp pentru întreţinere.

În afară de cele de mai sus nu prea mai sunt alte reguli în SLOW GARDENING. Grădina ar trebui să se potrivească stilului tău de viaţă şi mediului pe care ţi-l doreşti, să-ţi permită să te relaxezi şi să petreci ceva timp de calitate. Aşa că, poate că hipioţii aveau dreptate la vremea lor, nu?

 

Sursa foto: degist – Fotolia.com

Sursa: www.houzz.com



Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply