Foto: Profimedia De ce să nu arzi resturile vegetale primăvara. Ce alte soluții să aplici 16 martie 2026 | Ecologie și sustenabilitate | Petri Radulescu Distribuie articolul pe: Primăvara, mulți proprietari de grădini sau terenuri obișnuiesc să curețe spațiile verzi și să scape de frunze, crengi sau iarbă uscată prin ardere. Este o practică veche, dar care astăzi nu mai este recomandată și, în multe situații, nici permisă. Legislația din România s-a înăsprit în ultimii ani, iar cei care ard resturi vegetale riscă amenzi serioase. Arderea resturilor vegetale este interzisă prin lege Regimul deșeurilor în România este stabilit prin OUG nr. 92/2021, act normativ aprobat și completat ulterior prin Legea nr. 17/2023. Aceste reglementări prevăd clar că incendierea deșeurilor de orice fel, inclusiv a resturilor vegetale, este interzisă, cu excepția unor situații speciale autorizate de autorități. Scopul acestei legislații este reducerea poluării și prevenirea incendiilor de vegetație, care apar frecvent în sezonul cald. În ultimii ani, numărul incendiilor de vegetație a crescut semnificativ, iar multe dintre ele au fost provocate tocmai de arderea necontrolată a resturilor vegetale. De asemenea, legea consideră resturile vegetale (frunze, crengi, iarbă uscată) drept deșeuri biodegradabile, iar eliminarea lor prin ardere nu este o metodă legală de gestionare a deșeurilor. Ce amenzi riscă cei care dau foc frunzelor și crengilor Amenzile pot fi destul de mari, mai ales după actualizarea legislației. Pentru arderea resturilor vegetale sau a altor deșeuri: persoanele fizice pot primi amenzi între 7.500 și 15.000 de lei, persoanele juridice pot fi sancționate cu amenzi între 50.000 și 100.000 de lei. În anumite situații, dacă arderea deșeurilor produce poluare semnificativă sau pericol pentru sănătatea populației, sancțiunile pot fi și mai severe, iar fapta poate ajunge să fie considerată infracțiune, pedepsită inclusiv cu închisoare de până la 5 ani. Pe lângă sancțiuni, există și riscul ca focul să scape de sub control și să provoace incendii de vegetație, care pot afecta gospodării, păduri sau terenuri agricole. De ce este periculoasă arderea resturilor vegetale Arderea frunzelor și a crengilor nu este doar o problemă legală, ci și una de mediu. În timpul arderii se eliberează în aer particule fine, monoxid de carbon și alte substanțe toxice, care afectează calitatea aerului și sănătatea oamenilor. Aceste fumuri pot provoca iritații respiratorii, alergii și probleme pentru persoanele cu afecțiuni pulmonare. În plus, arderea distruge materia organică din sol și microorganismele utile. În loc să ajute grădina, această practică reduce fertilitatea naturală a terenului. Ce poți face în loc să arzi resturile vegetale Există mai multe soluții simple și legale pentru a scăpa de resturile din grădină. 1. Compostarea Este una dintre cele mai bune metode. Frunzele, iarba tăiată și resturile vegetale pot fi puse într-un compostor. În câteva luni, acestea se transformă într-un îngrășământ natural foarte bun pentru grădină. 2. Tocarea și folosirea ca mulci Crengile și frunzele pot fi tocate și folosite ca strat protector la baza plantelor. Mulciul ajută la păstrarea umidității în sol și reduce creșterea buruienilor. 3. Predarea la centre de colectare În multe localități există servicii de colectare a deșeurilor verzi sau centre speciale unde pot fi duse resturile vegetale. Aceasta este o soluție sigură și legală. Arderea este permisă doar în situații speciale Există și situații rare în care arderea vegetației poate fi permisă, dar numai cu autorizație și cu respectarea unor reguli stricte, cum ar fi obținerea unui permis de lucru cu foc deschis și supravegherea permanentă a focului. În lipsa acestor aprobări, arderea resturilor vegetale este considerată încălcarea legii. CITEȘTE ȘI: Gesturi mici, efecte mari: cum poluăm zilnic fără să ne dăm seama Iată în câte moduri poate refolosi pungile din hârtie O idee genială de transformare a mobilei dintr-un apartament Distribuie articolul pe: Petri Radulescu
În loc sa fie aruncate, se transformă: covoare vechi românești devin piese de design12 februarie 2026