Provocarea de a construi după regulile orașului și o soluție reușită, la Cluj

În orașele mari, construirea unei case nu înseamnă doar design și funcționalitate, ci și găsirea unui echilibru între dorințele proprietarilor și regulile urbanistice. O locuință unifamilială realizată pe strada Dornei din Cluj-Napoca este un exemplu clar despre cum o provocare urbanistică poate deveni o soluție arhitecturală reușită.

Un teren mic, într-un context urban complicat

Casa a fost construită pe un teren de aproximativ 410 mp, aflat într-o zonă rezidențială liniștită, dar caracterizată de o dezvoltare urbanistică neuniformă. Parcela are o deschidere la stradă de doar 9 metri, iar pe limita estică există un calcan (perete al construcției vecine), ceea ce a complicat amplasarea noii case.

Regulamentele urbanistice ofereau doar două variante: alinierea construcției la ambele limite laterale ale terenului, sau alipirea la calcanul existent. Ambele opțiuni au ridicat probleme. Calcanul vecin avea sistemul de scurgere al apelor pluviale orientat spre terenul studiat, iar închiderea frontului stradal era dificilă din cauza poziției foarte apropiate a casei din dreapta.

Pentru a găsi o soluție viabilă, arhitecții au realizat un studiu urbanistic care a permis o retragere mai mică față de limita de proprietate pe una dintre laturi, cu condiția ca înălțimea clădirii la cornișă să nu depășească 4,5 metri.

O casă tip „vagon”, adaptată terenului

Construcția se dezvoltă pe o adâncime de aproximativ 25 de metri, urmând forma lungă și îngustă a terenului. Rezultatul este o locuință de tip „casă-vagon”, proiectată pentru o familie cu patru membri.

Locul de parcare a fost integrat în volumul clădirii, iar pentru a respecta condiția de alipire la calcanul existent s-a realizat o soluție vizuală: fațada principală se află la 60 cm de calcan, dar percepția de alipire este menținută.

Casa are două niveluri principale: etaj și mansardă, organizate astfel încât să existe o separare clară între spațiile de zi și cele private.

Parterul, centrul vieții de familie

Planul parterului este organizat aproape simetric față de accesul principal. Aici se află zona de zi, cu living și bucătărie într-un spațiu deschis.

Bucătăria a fost tratată ca element central al casei. Ea se conectează direct cu livingul, dar și cu o terasă acoperită din spatele casei, creând o relație fluidă între interior și exterior. Acest spațiu devine locul ideal pentru mesele în familie sau pentru momentele de relaxare în aer liber.

Etajul, spațiul privat

La etaj sunt amplasate trei dormitoare: unul matrimonial și două camere pentru copii.

Dormitorul matrimonial beneficiază de un geam amplasat pe colț, orientat spre stradă, care oferă lumină naturală și o relație vizuală directă cu exteriorul.

Mansarda, spațiu flexibil pentru viitor

Mansarda este un spațiu liber, necompartimentat, gândit pentru flexibilitate. În funcție de nevoile familiei, acesta poate deveni: un birou, o cameră de oaspeți, un spațiu de joacă sau o zonă suplimentară de depozitare.

Una dintre caracteristicile definitorii ale proiectului este forma ascuțită a volumului. Limitarea de înălțime de pe una dintre laturile terenului a determinat utilizarea unui acoperiș în două ape cu pantă accentuată, care coboară puternic spre limita de proprietate.

Această soluție nu doar că respectă regulile urbanistice, dar creează și o siluetă arhitecturală puternică și elegantă, valorificând în același timp spațiul mansardei.

Aspectul contemporan al casei este dat de liniile simple și de combinația de materiale: tencuială albă pentru fațadă, lemn folosit la terasa acoperită și la detaliile cornișei, piatră naturală pentru accente.

Proiectul echipei EKTRA STUDIO SRL: arh. Tulogdy László, arh. Alb Cristina, arh. Ciupe Marius-Augustin, arh. Dunca Andrei a făcut parte din cele 55 de de proiecte care au fost înscrise de arhitecți la secțiunea Locuințe Individuale a Bienalei Naționale de Arhitectură 2025.

Bienala Națională de Arhitectură – expoziție concurs organizată de Uniunea Arhitecților din România o dată la doi ani – include acordarea unor premii la 19 secțiuni, printre altele pentru proiecte de arhitectură interioară și exterioară, design interior și design de obiect, restaurare a unor clădiri, revitalizare rurală, dar și pentru fotografie ori film de arhitectură.

Foto: Bologa Andreea