Sânzienele – flori cu nume de sărbătoare și cu istorie de poveste

Foto: Pixabay

Sânzienele – flori cu nume de sărbătoare și cu istorie de poveste

Distribuie articolul pe:

Pe câmpurile din România, la sfârșit de iunie, când soarele pare să-și reverse lumina mai blând ca oricând, înflorește o floare delicată, galben-aurie, cu un parfum discret și dulceag: sânziana. Dar sânzienele nu sunt doar niște plante de vară. În cultura populară românească, ele poartă în spate o istorie fascinantă. Este o istorie legată de magie, dragoste, fertilitate și sărbători cu obiceiuri vechi de sute de ani.

Sânzienele, punți între generații

Această floare mică, aparent banală, ascunde în numele ei o adevărată poveste. Pe 24 iunie, de Sânziene, românii sărbătoresc atât floarea, cât și o serie de tradiții păstrate cu sfințenie din vremuri precreștine.

Sânzienele sunt mai mult decât flori de câmp, sunt punți între generații, între mit și realitate. Ele ne vorbesc despre un timp în care oamenii ascultau natura și îi înțelegeau limbajul, despre visuri și dorințe legate cu fir de floare și speranță. Așa că, data viitoare când vezi o floare de sânziană, adu-ți aminte de toate aceste povești. Poate că nu îți va spune viitorul, dar sigur îți va aduce un zâmbet și un strop de magie în zi.

Ce sunt sânzienele?

Botanic, sânzienele sunt plante perene din genul Galium, cele mai cunoscute fiind Galium verum (sânziana galbenă) și Galium odoratum (sânziana albă sau rochița rândunicii). Cresc spontan în zonele de deal și câmpie, pe marginea drumurilor sau în fânețe. Sunt ușor de recunoscut: au flori mici, galbene sau albe, grupate în inflorescențe bogate, și un parfum plăcut, asemănător cu mierea. Dar dincolo de botanică, sânziana este floarea unei sărbători magice, în care natura, oamenii și forțele nevăzute ale lumii par să se unească.

O sărbătoare cu origini străvechi

Sărbătoarea Sânzienelor, celebrată pe 24 iunie, are origini dacice și păgâne, fiind mai apoi preluată și adaptată de creștinism. Coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, dar în tradiția populară românească, semnificațiile sunt mult mai largi.

Se credea că în noaptea de dinaintea sărbătorii, cerurile se deschid, animalele vorbesc, iar forțele naturii capătă puteri nebănuite. Tot atunci, fetele nemăritate își puneau cununi din flori de sânziene sub pernă pentru a-și visa ursitul. Iar băieții urcau pe dealuri și aprindeau focuri, în jurul cărora se cânta și se dansa, pentru a alunga spiritele rele.

Florile care spun viitorul și aduc iubirea

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de sânziene este împletirea cununilor din flori culese în zorii zilei de 24 iunie. Fetele le aruncau pe acoperișul casei. Dacă rămânea cununa acolo, însemna că fata se va mărita curând; dacă aluneca, nunta mai avea de așteptat.

În alte regiuni, cununile se aruncau pe apă pentru a ghici în dragoste. De asemenea, se credea că sânzienele aduc noroc, sănătate și fertilitate, dacă sunt purtate în păr sau puse în casă. Nu era doar o sărbătoare a iubirii, ci și a belșugului. Oamenii credeau că, dacă respectau tradițiile, câmpurile vor fi roditoare și animalele sănătoase.

Foto: Profimedia

Legenda sânzienelor

Potrivit legendei, sânzienele erau zâne frumoase, bune, protectoare ale holdelor și pădurilor. Se spune că acestea umblă prin lume în noaptea de Sânziene, dansând și binecuvântând natura. Cine le vede sau le deranjează poate păți ceva rău, căci zânele se supără ușor pe cei care nu respectă noaptea lor magică.

De aici vine și credința că nu e bine să dormi sub cerul liber în acea noapte și că trebuie să eviți să faci gălăgie, pentru a nu tulbura lumea nevăzută.

Utilizări în medicina populară

Sânzienele nu sunt doar flori de sărbătoare și simboluri de iubire. Ele sunt și plante medicinale apreciate în medicina tradițională. Ceaiul de sânziene galbene era folosit pentru detoxifierea ficatului, probleme renale sau afecțiuni tiroidiene. De asemenea, se făceau băi cu sânziene pentru calmarea pielii iritate sau pentru purificare spirituală.

Sânzienele în prezent

Deși multe obiceiuri s-au pierdut sau s-au transformat, sânzienele nu au dispărut din cultura românească. În unele sate, fetele încă împletesc coronițe. În orașe, florile de sânziene sunt culese de cei care apreciază remediile naturale sau vor să aducă o notă de tradiție în casele lor.

Tot mai des, această floare delicată apare în designul modern: pe ii, pe ambalaje de cosmetice sau în picturi inspirate de folclorul românesc. Sânziana a devenit, în felul ei, un simbol al identității, al legăturii dintre om și natură, dintre trecut și prezent.

Distribuie articolul pe: