Florile sălbatice ale României: țintaura

La prima vedere, țintaura poate părea o plantă modestă, ușor de trecut cu vederea printre ierburile și florile unei fânețe. Are însă o istorie lungă în medicina tradițională și este una dintre plantele amare apreciate pentru efectele sale asupra digestiei.

Cunoscută popular și sub numele de „fierea pământului”, țintaura poartă denumirea științifică Centaurium erythraea și face parte din familia Gentianaceae. Este o plantă erbacee de dimensiuni mici, dar ușor de recunoscut atunci când înflorește datorită florilor sale roz-roșiatice.

Cum arată țintaura? Florile colorate atrag imediat atenția

Țintaura ajunge la aproximativ 10 – 30 de centimetri înălțime. Are o tulpină dreaptă, netedă și cu patru muchii, iar frunzele de la bază formează o mică rozetă. Cele de pe tulpină sunt dispuse opus și au o formă alungită.

Florile sunt partea care atrage cel mai ușor atenția. Sunt mici, roz până la roșu-roz, și apar grupate în partea superioară a tulpinii. În România, perioada de înflorire este în principal din iulie până în septembrie. Chiar dacp este o plantă discretă, atunci când crește în grupuri poate transforma o fâneață într-un loc presărat cu mici pete de culoare roz.

Unde crește țintaura în România?

Țintaura este o specie răspândită în Europa, iar România face parte din aria sa naturală de distribuție. La noi poate fi întâlnită de la câmpie până în zonele subalpine, fiind mai frecventă în regiunile de deal. Preferă locurile cu lumină sau semiumbră și poate crește în fânețe, poieni umede, tufărișuri și la marginea pădurilor. Este prezentă inclusiv în fânețele montane, unde se numără printre plantele medicinale ale florei sălbatice. Este, așadar, una dintre acele plante pe care le poți descoperi în timpul unei plimbări prin natură, mai ales în perioada înfloririi.

De ce este atât de amară?

Numele popular „fierea pământului” nu este deloc întâmplător. Țintaura are un gust extrem de amar, datorat în special unor compuși naturali din categoria secoiridoidelor, printre care se numără gentiopicrozida și swertiamarina.

Tocmai aceste principii amare au făcut ca planta să fie folosită de mult timp în fitoterapie pentru susținerea digestiei și stimularea poftei de mâncare. Partea aeriană a plantei, recoltată în perioada înfloririi, este cea utilizată în scop medicinal.

Ce beneficii are țintaura?

Țintaura este cunoscută în primul rând pentru rolul său de plantă amară digestivă. Substanțele amare pot stimula secrețiile digestive, motiv pentru care planta a fost folosită tradițional în cazuri de lipsă a poftei de mâncare, digestie dificilă și senzație de balonare.

Este considerată și un tonic gastric și un stimulent al secrețiilor gastro-intestinale. În tradiția fitoterapeutică, țintaura este asociată și cu susținerea funcției biliare.

Planta conține, de asemenea, flavonoide și alți compuși bioactivi care fac obiectul cercetărilor privind proprietățile sale antioxidante și antiinflamatoare. Totuși, unele dintre afirmațiile despre efectele sale „detoxifiante”, antiparazitare sau de reglare a glicemiei sunt mai degrabă asociate utilizării tradiționale și nu ar trebui prezentate ca tratamente dovedite pentru aceste afecțiuni.

Foto: Profimedia