Casa din livadă, unde arhitectura românească primește influențe japoneze

În comuna Cornu de Jos, pe o coastă cândva acoperită de o livadă părăsită și invadată de vegetație și urși, a prins viață o casă care aduce împreună două lumi aparent îndepărtate: arhitectura tradițională românească și cea japoneză. Proiectul, amplasat pe un teren îngust de aproximativ 1400 de metri pătrați, cu o pantă accentuată pe direcția nord-sud, demonstrează cum tradiția poate fi reinterpretată cu respect și creativitate.

O casă mică la sol, dar mare în sens

Construcția este organizată pe trei niveluri, demisol, parter și mansardă, și a fost gândită astfel încât amprenta la sol să fie cât mai mică. Alegerea nu a fost doar estetică, ci și practică: o amprentă redusă înseamnă un consum mai mic de materiale, deci un impact energetic scăzut. Diferența de nivel este semnificativă: între colțul demisolului și punctul cel mai înalt al acoperișului sunt aproximativ 4,5 metri.

Întâlnirea dintre Oltenia și Orient

Conceptul principal al proiectului este reinterpretarea arhitecturii tradiționale românești printr-o fuziune între stilul oltenesc și tehnica asiatică dou-gong, specifică Japoniei, Chinei și Coreei. În Orientul Îndepărtat, maeștrii dou-gong construiesc de secole structuri din lemn complexe, capabile să reziste la seisme puternice, fără a folosi armături metalice. Într-un fel, acești meșteri seamănă cu „meșterii maramureșeni” de la noi, ambele tradiții se bazează pe experiență, echilibru și respect față de material.

Prispa românească și engawa japoneză

Arhitectura casei readuce în prim-plan „prispa oltenească”, reinterpretată printr-un joc structural inspirat din tehnica dou-gong. Grinda longitudinală a prispei este susținută în principal de grinzi masive din pereții transversali, nu de stâlpii tradiționali. Doar doi stâlpi de larice, poziționați la margine, susțin structura, în timp ce cel central a fost eliminat pentru a nu fragmenta spațiul interior.

Deasupra acestei grinzi transversale se află grinzi perpendiculare care, spre exterior, capătă rolul de „gong”, iar peste ele sunt suprapuse șapte „dou-ri”, grinzi secundare longitudinale. Aceste suprapuneri ridică vizual acoperișul și pun în evidență grinda principală, deseori sculptată sau decorată artistic. Acoperișul amplu, cu pante generoase, protejează pereții și prispa, o trimitere directă la conceptul japonez de „engawa”, spațiul de tranziție dintre interior și exterior.

Simboluri și detalii autentice

Stâlpii exteriori urmează modelul oltenesc, iar cel central este unul aparte, unicul model de stâlp cu trăsături antropomorfe din arhitectura românească, amintind, prin expresivitate, de motivele culturii Dogon din Africa. Acoperișul din șindrilă tip „bot de rață”, cu acei „ciocalandri” specifici Olteniei, completează identitatea unică a construcției, fiind un detaliu endemic, pur românesc.

Funcționalitate și intimitate

Parterul este organizat în jurul unei prispe generoase și al unui living spațios, care include o zonă de luat masa, o minibucătărie, o baie de serviciu și o seră. Un element deosebit este „divanul din living”, o zonă închisă cu sticlă, care face parte din spațiul de zi, dar oferă și intimitate, invitând la reflecție sau la contemplarea naturii din jur. Conceptul a fost inspirat de arhitectura unor case din Australia, unde spațiile interioare comunică liber cu exteriorul.

De la parter, o scară leagă zona de zi cu mansarda, unde se află cele două dormitoare, iar un acces secundar permite intrarea direct în sera casei.

Un dialog între tradiție și natură

„Casa din livadă” nu este doar o locuință modernă, ci o lecție despre echilibru și respect față de loc, tradiție și natură. Într-un peisaj cândva uitat, arhitectura românească și influențele japoneze au găsit un limbaj comun, în care lemnul, lumina și liniștea formează o poveste armonioasă.

Proiectul arhitecților Mihai Nuta, Ion Soreanu și Alexandra Ilie a făcut parte din cele 51 de de proiecte care au fost înscrise de arhitecți la secțiunea Locuințe Individuale a Bienalei Naționale de Arhitectură 2025.

Ediția din 2025 a Bienalei Naționale de Arhitectură – expoziție concurs organizată de Uniunea Arhitecților din România o dată la doi ani – include acordarea unor premii la 19 secțiuni, printre altele pentru proiecte de arhitectură interioară și exterioară, design interior și design de obiect, restaurare a unor clădiri, revitalizare rurală, dar și pentru fotografie ori film de arhitectură.

Foto: arh. Iulius Cristea / arh. Mihai Nuta, arh. Ion Soreanu, arh. Alexandra Ilie