Arhitectura maramureșeană renăscuta, într-un proiect interpretat modern

În ultimii 20 de ani, multe dintre casele tradiționale din Maramureș au dispărut. Lemnul vechi, porțile sculptate și acoperișurile înalte din draniță au fost înlocuite, de multe ori, cu construcții noi, fără legătură cu specificul locului. În acest context, un proiect recent își propune să readucă în atenție imaginea casei maramureșene, dar într-o formă adaptată vremurilor noastre.

Casa pornește de la un element definitoriu al arhitecturii din Maramureș: acoperișul foarte înalt, finisat cu draniță din lemn. În loc să fie doar un element decorativ, acoperișul devine parte esențială a organizării interioare. În volumul său generos a fost integrată o mansardă desfășurată pe două niveluri, care găzduiește zona de noapte a locuinței.

Două volume, o singură idee

Proiectul este compus din două volume principale, care se completează reciproc. Parterul este un volum mineral, solid, placat cu piatră de râu. Acesta amintește de soclul caselor tradiționale din zonă, unde partea de jos era adesea realizată din piatră pentru stabilitate și protecție.

Aici se află zona de zi: accesul principal, livingul deschis către bucătărie și dining, un grup sanitar, centrala termică și un dormitor cu baie proprie. Spațiile sunt organizate simplu și eficient, astfel încât casa să fie practică pentru viața de zi cu zi.

Deasupra, mansarda și podul formează volumul ușor, din lemn, îmbrăcat în draniță. În această parte sunt amenajate trei dormitoare, fiecare cu baie proprie. Lemnul și înălțimea spațiului creează o atmosferă caldă și primitoare, în contrast plăcut cu stabilitatea parterului din piatră.

Adaptare la teren și orientare inteligentă

Terenul pe care a fost construită casa are dimensiuni reduse și o formă în L. Din acest motiv, arhitecții au ales o soluție care să valorifice la maximum orientarea față de soare.

Parterul a fost poziționat cu deschiderea mare spre Sud, pentru a beneficia de cât mai multă lumină naturală în zona de zi. Mansarda din lemn a fost rotită la 90 de grade față de parter, astfel încât ferestrele principale să fie orientate spre Est. În acest fel, dormitoarele primesc lumină blândă dimineața.

Prin această rotire a volumelor a apărut, în mod natural, o zonă acoperită la intrare, în consolă, cu o deschidere de aproximativ trei metri. Acest spațiu intermediar amintește de prispa tradițională maramureșeană, locul de tranziție dintre exterior și interior, unde oamenii obișnuiau să stea la povești.

Meșteșug și detalii contemporane

Un aspect important al proiectului este folosirea tehnicilor tradiționale. Dranița de lemn a fost realizată manual și montată de un meșter local, respectând metodele vechi. Astfel, casa nu este doar o reinterpretare formală, ci păstrează o legătură reală cu meșteșugul zonei.

În același timp, locuința include și accente moderne. Piatra de râu de la parter nu este doar zidită, ci este susținută și de structuri metalice fine, care îi oferă stabilitate suplimentară. Aceste detalii aduc un plus de siguranță și rezistență, fără a afecta imaginea tradițională.

O prezență discretă în peisaj

Din stradă, casa oferă în principal imaginea acoperișului înalt din lemn. Împrejmuirea terenului lasă să se vadă mai ales volumul din draniță, astfel încât construcția se integrează firesc în peisajul local.

Gardul și porțile sunt realizate tot din elemente tradiționale, cu nuiele împletite din alun, după modelul specific zonei. Astfel, întreaga proprietate transmite ideea de continuitate și respect pentru identitatea locului.

Proiectul arh. Călin Radu, arh. Dan Enache, arh. Alice Ioniță, arh. Andrei Alexa face parte din proiectele înscrise la Arhitectură construită / Arhitectura locuinței individuale 2022 de la Anuala de Arhitectură București.

Anuala de Arhitectură București este realizată în fiecare an de către Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România. Printre categorii se numără: Arhitectură Construită, Arhitectura Amenajărilor Interioare, Cercetare prin Arhitectură și Arhitectură de portofoliu și altele.

Foto: Anuala 2022