Ce pomi tundem in februarie si cum

Luna februarie este momentul ideal pentru tunderea pomilor fructiferi. Chiar dacă iarna nu s-a încheiat complet, această perioadă este considerată una dintre cele mai sigure și eficiente pentru lucrările de tăiere, cunoscute și sub numele de „tăieri în uscat”. Dacă sunt făcute corect, ele ajută pomii să crească echilibrat și să ofere fructe mai multe și mai sănătoase.

De ce este februarie luna ideală pentru tăieri?

Există câteva motive clare pentru care specialiștii recomandă această perioadă:

1. Vizibilitate mai bună
Fără frunze, structura pomului este ușor de analizat. Poți vedea clar ramurile care se intersectează, cele care cresc spre interior sau ramurile concurente care îndesesc coroana inutil.

2. Seva este retrasă
În februarie, seva se află încă în rădăcini și în țesuturile de rezervă ale trunchiului. Astfel, pomul nu pierde substanțe nutritive prin tăiere, fenomen cunoscut popular ca „plânsul” pomului.

3. Protecție naturală împotriva bolilor
Temperaturile scăzute limitează răspândirea ciupercilor și bacteriilor. Gerul acționează ca un dezinfectant natural pentru rănile proaspete.

4. Stimularea rodului
Prin eliminarea surplusului de lemn înainte ca seva să pornească, energia pomului este direcționată către mugurii rămași. Rezultatul: lăstari viguroși și fructe bine dezvoltate.

Ce pomi se tund în februarie?

Nu toate speciile reacționează la fel la frig. Este important să ții cont de rezistența fiecăreia:

• Măr și păr – au rezistență mare la ger (până la -5 gradeC). Se pot tunde pe toată durata lunii februarie.
• Prun – rezistență medie (0…-2 gradeC). Se recomandă tăieri în a doua și a treia decadă a lunii.
• Coacăz și agriș – rezistență mare (până la -5gradeC). Se tund în prima jumătate a lunii.
• Cais și piersic – rezistență scăzută. Se recomandă amânarea tăierilor pentru luna martie, când temperaturile depășesc +5 gradeC.

Tăieri de formare sau de rodire?

În funcție de vârsta pomului, intervenția are scopuri diferite:

Tăieri de formare (pomii tineri)

La pomii aflați în primii ani de viață, obiectivul este formarea coroanei. Se aleg ramurile de schelet și se elimină cele care concurează cu axul central. O structură bine formată în primii ani asigură o dezvoltare sănătoasă pe termen lung.

Tăieri de rodire (pomii maturi)

La pomii care deja produc fructe, scopul este echilibrul între creștere și producție. Se elimină lăstarii lacomi (cei verticali și viguroși care nu rodesc) și se rărește coroana pentru a permite luminii să pătrundă în interior.

Alegerea corectă a uneltelor este importantă

O tăietură bună trebuie să fie netedă, nu zdrobită. Lemnul strivit devine o poartă deschisă pentru boli.

Pentru ramuri subțiri și roditoare – folosește o foarfecă bypass de calitate. Lama trebuie să alunece precis pe lângă contralamă pentru o tăiere curată.

Pentru ramuri de 2-4 cm grosime – alege o foarfecă cu mânere lungi (tip lopper). Mecanismul de pârghie reduce efortul.

Pentru ramuri groase – dacă folosești drujba sau emondorul, verifică să fie bine ascuțite. Un lanț tocit sfâșie scoarța și vulnerabilizează pomul.

Nu utiliza aceeași unealtă pentru toate lucrările din livadă și verifică mereu starea lamelor înainte de sezon.

Igienă și tratament după tăiere

Tăierea este, practic, o intervenție chirurgicală asupra pomului. Respectă câteva reguli simple: Dezinfectează uneltele după fiecare pom, folosind alcool sanitar sau soluții speciale. Astfel previi răspândirea bolilor precum focul bacterian. Sigilează rănile mai mari de 2 cm cu mastic de altoit sau vopsea pe bază de ulei vegetal. Aplică un tratament cu cupru (de exemplu zeamă bordeleză) după finalizarea lucrărilor. Cuprul distruge sporii care iernează în scoarță.

Reguli foarte importante pentru o tăiere corectă

1. Taie oblic, la aproximativ 45 grade, la circa 5 mm deasupra unui mugure orientat spre exterior.
2. Elimină ramurile care se intersectează sau cresc spre interior.
3. Nu tăia în zile cu ger puternic, când lemnul devine casant.

Prezența zăpezii în livadă nu împiedică efectuarea tăierilor, atât timp cât temperatura aerului nu este sub pragul critic de îngheț și lemnul nu este casant. Este important ca intervențiile să fie realizate în condiții sigure, evitând zilele cu ger puternic. După finalizarea lucrărilor, resturile vegetale trebuie gestionate corect: ramurile bolnave se evacuează sau se ard pentru a preveni răspândirea bolilor, iar cele sănătoase pot fi tocate și transformate în mulci nutritiv pentru sol. 

Alegerea uneltelor potrivite depinde de dimensiunea livezii; pentru mai mult de 10-15 pomi maturi, o foarfecă cu acumulator reduce semnificativ efortul fizic, asigură tăieturi precise și grăbește procesul de lucru. Înainte de fiecare sezon, este esențială verificarea lamelor: dacă acestea zdrobesc ramura, lasă margini franjurate, prezintă ciupituri adânci sau urme de rugină, trebuie ascuțite sau înlocuite. O tăietură incorectă favorizează apariția bolilor și încetinește vindecarea rănilor.