Cum prepari oțet acasă, din ceea ce ai deja

Oțetul este unul dintre cele mai vechi și mai folosite ingrediente din bucătărie. Îl folosim la salate, la murături, la sosuri și chiar în curățenia casei. Mulți nu știu însă că oțetul poate fi făcut chiar acasă, din ingrediente simple, pe care le avem de obicei la îndemână. Procesul este natural, nu necesită aparate speciale și, cu puțină răbdare, te poți bucura de un produs sănătos și gustos.

Ce îți trebuie pentru a face oțet?

Partea bună este că nu ai nevoie de multe lucruri. Ai nevoie doar de:

• fructe (mere, pere, struguri, prune sau chiar resturi de fructe: coji, cotoare, pulpă rămasă după stoarcere),
• zahăr (ajută la fermentație),
• apă și
• un borcan mare din sticlă sau un vas ceramic.

Important este ca fructele să fie bine coapte și, dacă se poate, fără stropiri chimice. Nu folosi fructe stricate de mucegai, pentru că acestea vor compromite tot preparatul.

Cum se face pas cu pas?

1. Pregătirea fructelor
   Spală fructele și taie-le în bucăți mici. Dacă folosești resturi (coji, cotoare), asigură-te că sunt curate și nu prezintă urme de putreziciune.
2. Amestecarea cu apa și zahărul
   Pune fructele într-un borcan mare și acoperă-le cu apă fiartă și răcită. Pentru fiecare litru de apă, adaugă aproximativ 100-150 g de zahăr. Zahărul hrănește bacteriile „bune” care vor transforma fructele mai întâi în alcool, apoi în oțet.
3. Fermentația
   Acoperă gura borcanului cu tifon sau cu o pânză curată, pentru ca aerul să circule, dar să nu intre insecte. Lasă vasul într-un loc cald, ferit de lumina directă a soarelui. Amestecă zilnic cu o lingură de lemn. În câteva zile vei observa cum fructele încep să fermenteze, producând bule. După 2-3 săptămâni, amestecul va avea deja miros ușor alcoolic.
4. Separarea lichidului
   Când fermentația pare să se fi încheiat, strecoară lichidul printr-un tifon sau o sită fină. Lichidul rezultat se pune din nou în borcan curat, acoperit cu pânză, și se lasă la fermentat încă 4-6 săptămâni. În această perioadă, bacteriile acetice transformă alcoolul în acid acetic, adică oțetul propriu-zis.
5. Verificarea și păstrarea
   După ce trece timpul de fermentație, gustă lichidul. Dacă are aroma acrișoară de oțet, este gata. Toarnă-l în sticle închise bine și păstrează-l într-un loc răcoros și întunecat.

Ce tipuri de oțet poți obține?

Oțet de mere – cel mai cunoscut, folosit la salate, murături și chiar ca remediu natural.

Oțet din struguri – are un gust mai dulceag și este ideal pentru sosuri.

Oțet din pere sau prune- aromat, potrivit pentru marinarea cărnurilor.

Oțet mixt – făcut din resturi de fructe amestecate, bun pentru gospodărie sau curățenie.

Sfaturi utile

Nu folosi recipiente din metal, pentru că oțetul reacționează cu acestea. Sticla și ceramica sunt cele mai sigure.

Dacă apare deasupra un strat subțire, ca o peliculă albicioasă, nu te speria, este „mama oțetului”, un semn că fermentația merge bine.

Cu cât lași oțetul mai mult să se matureze, cu atât va fi mai aromat și mai intens.

De ce să faci oțet acasă?

Oțetul preparat în casă este natural, fără aditivi sau coloranți. În plus, refolosești fructe sau resturi care altfel s-ar arunca, ceea ce înseamnă mai puțină risipă alimentară. În gospodărie, oțetul este un ajutor de nădejde: îl folosești la gătit, la murături, dar și la curățat geamuri, la îndepărtat mirosuri sau ca balsam natural pentru păr.