Cum torni betonul

0

Poate nu începi să construiești o casă, dar învață cum să torni betonul și vei putea să faci mici amenajări sau reparații prin grădină.

Cum torni betonul

Datorită rezistenței deosebite la compresiune, posibilității de a lua forma diverse, comportamentului față de foc, betonul este preferat pentru turnarea elementelor de structură ale clădirilor (grinzi, stâlpi, plăci), la care se folosește și o armătură din bare de oțel, ce îl face mai rezistent la întindere și forfecare.

Există mai multe tipuri de beton, cu rețete diferite, în funcție de locul în care se utilizează: fundație, stâlpi, planșeu, pereți etc.

Betonul se prepară prin ames­tecarea nisipului și pietrișului cu ciment (sau var hidraulic), la care, după o bună omogenizare se adaugă apă curată de la rețea sau fântână, de obicei în betoniere mobile, dar la nevoie se poate si cu lopata. Cel mai bine este să comanzi betonul unor firme specializate, deoarece este mai bine amestecat. În compoziția standard se pot adăuga aditivi care să grăbească sau să întârzie priza (întărirea), să coloreze masa, să o facă mai fluidă etc.

Pentru eficiență sporită se recomandă compactarea, adică eliminarea aerului din compoziție, prin vibrare, prin lovirea cofrajelor cu ciocane de lemn sau alte metode. Atenție! Nu turna sau vibra betonul pe timp de ploaie. Nu exagera cu vibrarea (30 de secunde sunt de ajuns) și nici nu turna materialul de la distanță mai mare de 2-3 m și încearcă să asiguri continuitate la turnarea elementelor din beton, căci altfel se produce segregarea, adică apar straturi cu consistențe diferite. De la preparare până la turnare intervalul maxim acceptat este de 50-70 de minute în funcție de temperatura mediului. Operațiunea se poate desfășura la temperaturi cuprinse între 5 și 30 grade Celsius. Este de preferat să alegi ca moment al zilei seara sau chiar noaptea pentru turnarea betonului și să utilizezi cofraje etanșe (ca să nu se piardă așa numitul lapte de beton, adică soluția din ciment și apă), curate, care pot fi ulterior îndepărtate sau păstrate în structura zidului, cum sunt cele din polistiren. Armătura din plasă ori bare de fier-beton se realizează și se amplasează în locul stabilit în cofraje înainte de turnarea betonului.

Cum prepari mortarul

Mortarul este un material de construcție alcătuit dintr-un amestec omogen de var, nisip, apă, ciment sau ipsos, utilizat ca element de fixare între materiale de construcție solide cum ar fi cărămizile, blocurile ceramice, BCA sau pentru tencuit, adică netezit tavanele și zidurile, pentru a le proteja și face mai aspectuoase. Există mai multe rețete de mortar, în funcție de destinația materialului. Există și mortar gata preparat, ambalat în saci, pentru prepararea căruia este suficient să adaugi cantitatea de apă menționată de producător.Procedura de urmat pentru obținerea mortarului în sistem clasic este următoarea: cureți spațiul unde vei pregăti materialul, întinzi cantitatea de nisip necesară în funcție de rețetă, împrăștii cimentul sau varul după caz pe stratul de nisip, apoi începi să omogenizezi cu o lopată mutând amestecul de 2-3 ori. Faci din compoziție o grămadă cu gol interior în care torni două treimi din apa calculată, lași să se îmbibe puțin, după care amesteci bine totul, mutându-l iar de 2-3 ori și mai adaugi puțină apă. Materialul este potrivit de umed când, netezit fiind cu dosul lopeții, se nivelează și apa se ridică la suprafață, are culoare uniformă și nisipul nu se deosebește de rest. Consistența mortarului se verifică și luând un pic de amestec pe vârful mistriei. Nu trebuie să curgă, findcă atunci are prea multă apă, dar nici să fie prea uscat, adică să se desprindă greu, căci atunci are aderență mică.

ATENȚIE

La fel ca la beton, folosește numai apă curată, potabilă. Amestecarea se poate face și cu betoniera sau, pentru cantități mici, în vase cu ajutorul mixerului montat la mașina de găurit-înșurubat. Reține că la cantitățile indicate pentru preparare este luat în calcul nisipul curat și uscat, care are un volum cu 15-20% mai mic decât cel umed.

SFATUL NOSTRU

Construiește cofraje solide și ancorează-le bine ca să reziste la presiunea exercitată de beton. Dacă ai turnat elemente din beton, protejează-le de uscarea prea rapidă,  accentuată mai ales de vânt și soare arzător, care le poate slăbi rezistența (apar fisuri de contracție) stropindu-le cu apă curată, dar fără să speli, imediat ce compoziția s-a întărit suficient și repetând periodic operațiunea minim o săptămână (dacă sunt sub 6 grade Celsius, nu ai voie să uzi), eventual acoperă-le cu rogojini pentru a le umbri și a stopa evaporarea apei. Dacă temperatura a depășit permanent valoarea de 5 grade Celsius, se consideră că uscarea suficientă pentru a putea scoate cofrajele se produce după 2 zile pentru părțile la­terale și 7 zile pentru cele inferioare, cu menținerea popilor de susținere a planșeelor sau după 10-15 zile dacă aceștia se îndepărtează.

Respectă întotdeauna pro­por­țiile și rețeta recomandată de producătorul cimentului și nu adăuga o cantitate de apă suplimentară cu gândul că așa materialul se va lucra mai ușor, căci după evaporararea ei vor rămâne mai multe goluri în compoziție, deci vei scădea rezistența acesteia. Betonul bine preparat este unsuros, dar nu apos, iar consistența lui o verifici strângând în mână un pic de material. El trebuie să își păstreze forma apoi, să fie umed la suprafață, dar să nu se scurgă apă. După ce ai terminat cu turnarea betonului, curăță uneltele folosite, inclusiv betoniera, pe care după ce o lași să amestece numai pietriș cu apă, să se încorporeze restul de material rămas pe pereții ei, o golești și o lași la zvântat cu deschizătura în jos.

Foto: www.pixabay.com

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply