Cum culegi și usuci plantele medicinale

1

Ioan Stănescu, Sinaia, jud. Prahova
Dragă redacție și dragi cititori,
Revin cu prezentul material privind culegerea și păstrarea plantelor medicinale pentru a vă ușura munca în culegerea acestora .
Culegerea. Premisa culegerii este cunoașterea plantelor medicinale. Dacă ea este îndeplinită, atunci se pune problema culegerii plantelor la timpul potrivit, la locul potrivit și în modul potrivit. Cele mai bune efecte lecuitoare, conform experienței, au ierburile proaspăt culese; ele sunt neapărat necesare pentru o reușită în cazurile de îmbolnăviri grave. Plantele proaspete vi le puteți culege singuri, începând cu primăvara timpurie, uneori deja înainte de sfârșitul lui februarie, până prin noiembrie. Unele pot fi găsite chiar în timpul iernii sub pătura de zăpadă, dacă li s-a reținut locul (de exemplu rostopasca). Pentru iarnă se face o provizie nu excesiv de mare de plante. În acest scop, trebuie să culegem în perioada conținutului celui mai mare de substanțe active. La flori, aceasta este la începutul perioadei de înflorire. La frunze, înainte și după perioada de înflorire. Rădăcinile sunt scoase din pământ la începutul primăverii sau toamna. Fructele se culeg în perioada coacerii.
Căutați să respectați următoarele indicații: adunați doar plante sănătoase, curate, fără insecte. Culegeți plantele în zilele însorite, în stare uscată, atunci când roua s-a dus. Nu sunt locuri bune de cules următoarele: câmpurile îngrășate chimic, câmpiile și malurile de ape murdare, infestate, terasamentele de cale ferată și locurile apropiate de străzi cu circulație intensă, de autostrăzi și instalații industriale.
Cruță natura! Nu rupe plantele cu rădăcină cu tot, nu face pagube. Unele specii – monumente ale naturii – sunt ocrotite de lege. Există destule plante medicinale cu același efect care nu se află sub ocrotirea legală (de exemplu: urechea-ursului, ciuboțica cucului). Nu striviți florile și frunzele în timpul culesului și utilizați pungi și sacoșe de plastic pentru adunat. Plantele încep să transpire și se înnegresc mai târziu, în timpul uscării și nu mai sunt bune.
Uscarea. Plantele nu se spală înainte de a fi puse la uscat, dar se taie mărunt. Ceea ce s-a cules se așază afânat pe bucăți de cârpă sau de hârtie netipărită și se usucă la umbră sau în încăperi aerisite, călduroase (poduri), cât se poate de repede. Pentru rădăcini, scoarță sau porțiuni foarte zemoase ale plantelor, este adesea indicată o uscare cu căldură artificială. Temperatura nu are voie să depășească 35 grade Celsius. Rădăcinile care sunt spălate temeinic, vâscul sau pufulița ar fi bine să fie tăiate înainte de uscare.
Numai plantele foarte bine uscate pot fi păstrate pentru iarnă. Cele mai indicate în acest scop sunt borcanele sau cutiile de carton ce pot fi închise. Evitați recipientele din plastic și cutiile de tablă. Plantele ar trebui ferite de lumină (folosiți borcane colorate, cele verzi sunt cele mai bune). Aprovizionați-vă doar pentru o singură iarnă. Plantele își pierd cu timpul forța tămăduitoare. Fiecare an ne binecuvântează cu altă generație de plante. Succes!
Foto: arhiva Practic

Comentarii Facebook

comentarii

Discussion1 Comment

  1. Pingback: Cum se usuca fasolea | Revista Practic idei

Leave A Reply