Călător pe Valea Oltului: Călimănești

Așezat pe Valea Oltului, între munți cu multă pădure și ape care străbat unul dintre cele mai frumoase defilee din România, orașul Călimănești este o destinație în care istoria și natura se completează firesc. Cunoscut mai ales pentru stațiunea balneară Călimănești-Căciulata, locul ascunde și monumente medievale, vestigii romane și peisaje care merită descoperite într-o călătorie pe îndelete. De la Mănăstirea Cozia, ctitorită de Mircea cel Bătrân, până la micuța Mănăstire Ostrov și ruinele castrului roman Arutela, fiecare oprire spune o poveste despre trecutul acestor meleaguri.

Mănăstirea Cozia, una dintre cele mai valoroase construcții medievale din România

Pe malul drept al Oltului, la poalele muntelui Cozia, se află Mănăstirea Cozia, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură și artă medievală din Țara Românească. A fost ridicată la inițiativa domnitorului Mircea cel Bătrân, între anii 1386 și 1388.

Biserica principală, cu hramul Sfânta Treime, impresionează prin proporțiile sale armonioase și prin decorațiunile exterioare. La construcția ei au lucrat meșteri pricepuți, iar arhitectura îmbină influențe bizantine și sârbești. Unul dintre cele mai valoroase elemente ale ansamblului este pictura murală, o parte dintre fresce datând încă din 1391. Printre personajele reprezentate se află și Mircea cel Bătrân, alături de fiul său.

Mănăstirea a trecut prin mai multe etape de restaurare și înfrumusețare. În timpul domniei lui Neagoe Basarab, în 1517, au fost refăcute picturile și a fost construită o fântână care îi poartă numele. De-a lungul timpului, ansamblul a fost completat cu chilii și alte construcții.

Cozia este și locul în care se află mormântul lui Mircea cel Bătrân, domnitorul fiind înmormântat aici după moartea sa, în 1418. În apropiere se găsește și mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, care s-a călugărit la Cozia. Astăzi, mănăstirea rămâne un important loc de pelerinaj, dar și o destinație pentru cei interesați de istoria și patrimoniul cultural românesc.

Mănăstirea Ostrov, un loc de liniște în mijlocul Oltului

O altă oprire interesantă este Mănăstirea Ostrov, cunoscută și sub numele de Mănăstirea dintre ape. Așezământul se află pe insula Ostrov, în mijlocul lacului de acumulare format prin construirea hidrocentralei Călimănești. Legătura cu stațiunea se face printr-un pod, iar poziționarea sa oferă vizitatorilor o atmosferă aparte, departe de agitația drumurilor principale.

Biserica actuală a fost construită între anii 1520 și 1521, la inițiativa domnitorului Neagoe Basarab și a soției sale, doamna Despina. A fost ridicată pe locul unui lăcaș mai vechi, despre care cercetările arheologice sugerează că ar putea data de la sfârșitul secolului al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea.

Biserica poartă hramul Nașterea Maicii Domnului și păstrează o serie de elemente valoroase. Printre acestea se numără catapeteasma sculptată în lemn și aurită, realizată încă din perioada construirii bisericii. Picturile interioare au fost realizate în mai multe etape, cele mai multe fiind încheiate în jurul anului 1760.

Un episod aparte din istoria acestei mănăstirii este legat de construirea hidrocentralei Călimănești. Pentru ca biserica și insula să nu fie acoperite de ape, întregul teren a fost ridicat cu aproximativ șase metri. Astfel, monumentul a fost salvat și a rămas unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din stațiune. 

Oltul și munții împăduriți, peisajul care însoțește călătoria

Valea Oltului oferă unele dintre cele mai frumoase priveliști din această parte a țării. În apropierea Mănăstirii Cozia, râul străbate defileul dintre versanții împăduriți ai Munților Cozia și ai masivelor învecinate. Drumul urmărește cursul apei, iar peisajul se schimbă permanent, între stânci, păduri dese și porțiuni în care valea se deschide către zone mai largi.

Oltul are un rol important în identitatea acestei regiuni. De-a lungul timpului, râul a fost o cale de legătură între diferite zone ale țării, dar și un reper pentru așezările și monumentele construite pe malurile sale. Astăzi, lacurile de acumulare și hidrocentralele fac parte din peisajul văii, alături de vechile mănăstiri și de drumurile care traversează defileul.

Castrul roman Arutela, mărturie a prezenței romanilor pe Valea Oltului

Călătoria prin istoria zonei continuă la Castrul roman Arutela, aflat în Poiana Bivolari, pe malul stâng al Oltului, în apropierea Mănăstirii Cozia și a hidrocentralei Turnu. Monumentul este o mărturie a prezenței armatei romane în această regiune și făcea parte din sistemul de apărare.

Fortificația a fost construită într-un punct strategic, aproape de defileul Oltului, pe unul dintre traseele importante de circulație din perioada romană. Aici au fost descoperite urmele unui castru militar și ale unor băi romane, cunoscute sub numele de terme. Cercetările arheologice au scos la iveală și inscripții din vremea împăraților Hadrian și Antoninus Pius, care au condus Imperiul Roman în secolul al II-lea.â

O parte dintre vestigii au fost afectate de-a lungul timpului de inundațiile Oltului, dar și de intervențiile oamenilor. În prezent, unele dintre zidurile castrului au fost reconstruite parțial, iar vizitatorii pot observa inclusiv o parte din vechea poartă principală, numită Porta Praetoria, precum și fundațiile restaurate ale fortificației.

Foto: Profimedia