Foto: arh. Iulius Cristea O casă în stil neoromânesc din București, salvată prin restaurare 27 octombrie 2026 | Proiecte de case | Petri Radulescu Distribuie articolul pe: O casă construită în anii 1930, aflată într-o stare avansată de degradare, a primit o nouă viață printr-un proiect de restaurare și extindere realizat pe strada Madrid din București. Locuința, construită în stil neoromânesc, se află în Zona Construită Protejată nr. 48 – Parcelarea Filipescu. Proiectul a urmărit păstrarea valorii arhitecturale a clădirii, consolidarea structurii și adaptarea spațiilor la nevoile unei familii contemporane cu trei copii. Intervențiile au fost gândite astfel încât elementele istorice să fie păstrate, iar completările noi să se integreze firesc în ansamblu. Restaurarea unei case cu valoare istorică La începutul lucrărilor, casa se afla într-o stare avansată de degradare și trecuse prin mai multe modificări interioare de-a lungul deceniilor. Arhitecții ;i-au propus să consolideze structura prin intervenții cât mai puțin invazive și să îmbunătățească semnificativ izolarea termică și eficiența energetică a clădirii. Păstrarea materialelor originale, restaurarea detaliilor istorice și conservarea formei acoperișului au fost priorități pe tot parcursul proiectării și al lucrărilor. Intervenția a început cu demolarea unei construcții separate de casa originală, care nu avea valoare arhitecturală. Prin îndepărtarea acesteia, terenul a fost eliberat, iar în locul ocupat anterior de construcție a putut fi amenajată o curte propriu-zisă. Spații noi pentru o familie cu trei copii Interiorul casei a fost reorganizat pentru a răspunde nevoilor actuale ale familiei. Una dintre cele mai importante schimbări a fost transformarea podului într-o mansardă locuibilă. Pentru a păstra caracterul clădirii, arhitecții au menținut geometria inițială a acoperișului. Astfel, spațiul a putut fi valorificat fără modificarea formei care contribuie la identitatea arhitecturală a casei. Proiectul a inclus și două extinderi ușoare din lemn: un nou volum de acces și o terasă acoperită. Acestea completează funcțiunile locuinței și oferă spații adaptate stilului de viață al unei familii moderne. Un dialog între arhitectura veche și cea contemporană Noile volume din lemn au fost proiectate într-un limbaj arhitectural contemporan, diferit de cel al casei originale. Prin forma și materialele lor, acestea se raportează discret la clădirea istorică, fără să îi copieze stilul. Această abordare permite identificarea clară a intervențiilor noi și păstrează vizibilă evoluția casei în timp. Construcția originală își menține caracterul neoromânesc, în timp ce completările răspund cerințelor actuale de confort și funcționalitate. Proiectul arh. Mihai Ene și arh. Adela Ene face parte din proiectele înscrise la Arhitectură construită / Arhitectură și patrimoniu 2026 de la Anuala de Arhitectură București. Anuala de Arhitectură București este realizată în fiecare an de către Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România. Printre categorii se numără: Arhitectură Construită, Arhitectura Amenajărilor Interioare, Cercetare prin Arhitectură și Arhitectură de portofoliu și altele. Foto: arh. Iulius Cristea CITEȘTE ȘI: Arhitectură la munte: o poveste tradițională spusă în lemn și piatră Joc de texturi în stil Wabi-Sabi, în acest apartament din București Arhitectura maramureșeană renăscuta, într-un proiect interpretat modern Distribuie articolul pe: Petri Radulescu