Călător în Albania, țară care se transformă continuu

Până nu demult, Albania era una dintre cele mai puțin cunoscute destinații turistice din Europa. Deceniile de izolare din perioada comunistă au ținut țara departe de marile circuite turistice, însă în ultimii ani lucrurile s-au schimbat spectaculos. Astăzi, Albania atrage tot mai mulți vizitatori datorită combinației dintre plaje spectaculoase, munți impresionanți, orașe istorice și prețuri încă accesibile.

Cu o suprafață de mai puțin de 29.000 de kilometri pătrați, Albania reușește să ofere o diversitate surprinzătoare. Aproximativ 70% din teritoriu este acoperit de munți, iar între Marea Adriatică și Marea Ionică se întinde un litoral care începe să concureze cu destinații mult mai celebre din Grecia sau Croația.

O țară mică, dar cu peisaje foarte diferite

Unul dintre marile avantaje ale Albaniei este faptul că distanțele sunt reduse. În aceeași zi poți petrece dimineața pe o plajă cu apă turcoaz, iar după-amiaza poți ajunge într-o vale montană unde timpul pare că s-a oprit.

Această diversitate îi atrage în special pe turiștii care preferă experiențele autentice și vor să descopere o destinație încă neafectată de turismul de masă. În multe locuri, natura domină încă peisajul, iar satele și orașele și-au păstrat farmecul tradițional.

Litoralul care este comparat cu Grecia

Sudul Albaniei este cea mai căutată zonă de coastă. Aici se află Ksamil, o stațiune care și-a câștigat porecla de „Maldivele Europei” datorită nisipului deschis la culoare și apei limpezi, în nuanțe de turcoaz. De pe plajă se poate înota chiar până la cele trei insulițe nelocuite aflate foarte aproape de țărm.

Pentru cei care caută mai multă liniște, plaja Gjipe este una dintre cele mai spectaculoase ale țării. Ascunsă între stânci, la capătul unui canion îngust, aceasta poate fi accesată doar după o scurtă plimbare, ceea ce îi păstrează atmosfera sălbatică.

Tot pe Riviera Albaneză se află Dhermi, o stațiune care în ultimii ani a devenit una dintre cele mai apreciate destinații de vacanță. Barurile și restaurantele amplasate chiar pe malul mării oferă o atmosferă relaxată, iar raportul calitate-preț este considerat unul dintre cele mai bune din regiune.

Familiile aleg adesea Himare, datorită apei limpezi și plajelor liniștite. În apropiere se întinde și plaja Borsh, cea mai lungă plajă continuă din Albania, cu aproape șapte kilometri de coastă mărginită de livezi de măslini.

Munți spectaculoși și trasee pentru iubitorii de natură

Dacă litoralul impresionează prin culoarea apei, interiorul țării surprinde prin peisajele montane. Alpii Albanezi, cunoscuți și sub numele de Prokletije, găzduiesc vârfuri care depășesc 2.000 de metri și sate tradiționale din piatră. Cel mai cunoscut traseu leagă valea Valbona de satul Theth și este considerat unul dintre cele mai frumoase din Balcani.

Zona este recomandată celor care au ceva experiență în drumeții, deoarece infrastructura și marcajele sunt încă în dezvoltare. Tocmai acest lucru îi atrage însă pe mulți turiști, care găsesc aici liniște, natură aproape neatinsă și foarte puțină aglomerație.

Tot pentru iubitorii de natură, Lacul Skadar reprezintă o oprire obligatorie. Împărțit între Albania și Muntenegru, este cea mai mare întindere de apă din Balcani. Partea albaneză este mai puțin amenajată, dar oferă peisaje sălbatice, sute de specii de păsări, inclusiv pelicani, precum și posibilitatea unor plimbări cu barca sau cu caiacul.

Orașe în care istoria este încă vie

Albania nu înseamnă doar plaje și munți. Țara păstrează și un patrimoniu istoric impresionant. Berat este cunoscut drept „orașul celor o mie de ferestre”, datorită caselor otomane construite în trepte pe versantul dealului, sub o cetate impresionantă. Alături de Gjirokaster, orașul face parte din patrimoniul mondial UNESCO, fiind apreciat pentru arhitectura bine conservată și străduțele sale pietruite.

În nord, orașul Shkoder atrage vizitatorii prin Castelul Rozafa, de unde se deschid panorame spectaculoase asupra lacului și asupra locului în care se întâlnesc trei râuri.

În sud se află unul dintre cele mai importante situri arheologice din Albania, Butrint, unde pot fi admirate ruine antice, un amfiteatru bine păstrat și celebra Poartă a Leilor.

Urmele trecutului și provocările prezentului

Cei care călătoresc prin Albania observă rapid și o altă imagine specifică țării: miile de buncăre din beton construite în timpul regimului comunist condus de Enver Hoxha. Răspândite aproape peste tot, acestea reprezintă o amintire a unei perioade marcate de izolare și de teama unei invazii externe.

În ultimii ani, multe dintre aceste construcții au primit utilizări noi. Unele au fost transformate în mici muzee, cafenele sau chiar în opere de artă urbană, devenind simboluri ale transformării prin care trece Albania.

Schimbările sunt vizibile și în dezvoltarea turismului. Investițiile în infrastructură și în noi complexe turistice au accelerat modernizarea litoralului, însă nu toate proiectele sunt privite cu entuziasm.

În ultimele săptămâni, zeci de mii de persoane au participat la proteste împotriva unor proiecte turistice de mari dimensiuni asociate cu investitori susținuți de Jared Kushner și Ivanka Trump, membri ai familiei președintelui american Donald Trump. Protestatarii susțin că dezvoltările propuse ar putea afecta zone naturale valoroase și cer o mai mare protecție a litoralului și mai multă transparență în privința investițiilor. De cealaltă parte, guvernul albanez afirmă că aceste proiecte pot aduce locuri de muncă, investiții și dezvoltare economică. Dezbaterea reflectă provocarea cu care se confruntă astăzi Albania: cum poate valorifica potențialul turistic fără să își piardă patrimoniul natural și autenticitatea.

Arhitectura, parte din noua identitate a litoralului albanez

Dezvoltarea litoralului albanez nu se rezumă doar la construirea unor hoteluri și resorturi noi. În ultimii ani se conturează și o direcție arhitecturală clară, prin care autoritățile încearcă să creeze o identitate vizuală recognoscibilă pentru Riviera Albaneză. Un rol important îl are studioul spaniol Bofill Taller de Arquitectura, autorul a trei proiecte majore din zona Dhermi, ceea ce sugerează o strategie prin care arhitectura devine parte din brandul turistic al țării.

Stilul promovat de celebrul arhitect Ricardo Bofill, volume geometrice, simetrie, ritm și monumentalitate, se potrivește surprinzător de bine cu relieful stâncos al coastei albaneze. În loc să domine peisajul, clădirile sunt concepute astfel încât să urmeze forma naturală a terenului și să se integreze în acesta.

De exemplu, ansamblul The Veil este amplasat pe platforme care respectă conturul versanților, evitând intervențiile agresive asupra terenului și păstrând pădurile din jur. 

Red Sol Resort se inspiră din celebrul complex La Muralla Roja, reinterpretând ideea unei comunități mediteraneene în care spațiile comune și piețele încurajează viața socială. 

La rândul său, Hotel Verne este practic încorporat în stâncă, folosind piatra și culorile naturale astfel încât, privit de la distanță, aproape că dispare în peisaj.

Foto: Profimedia