Cărămida crudă devine element de decor, în acest proiect premiat de arhitecți

De obicei, cărămida este privită drept un simplu material de construcție, ascuns apoi sub straturi de zidărie. Dar cineva s-a gândit să utilizeze cărămida la vedere, arătând că aceasta poate fi surpinzătoare atunci când este folosită inteligent, iar proiectul a fost nominalizat pentru premiu la cea mai prestigioasă competiție românească de arhitectură. Este dintr-o fabrică de materiale de construcții, dar ideile pot fi aplicte fără rezerve și într-o locuință.

Joc vizual între texturi și materiale

Fațada ventilată, cu liniile sale clare și ritmuri geometrice bine definite, creează impresia unei construcții aflate într-un proces continuu, reinterpretând ideea de „clădire neterminată”. Acest joc vizual între texturi și materiale, beton, sticlă și ceramică oferă o imagine modernă, dar cu o sinceritate materială rar întâlnită. Suprafețele vitrate se îmbină armonios cu zonele perforate, lăsând lumina naturală să pătrundă filtrat și să creeze umbre dinamice în interior.

Planul clădirii este conceput în jurul unui arbore amplasat asimetric, care devine punctul central al compoziției. În jurul lui se dezvoltă o structură semicirculară realizată integral din blocuri ceramice perforate, menținând o legătură vizuală constantă între interior și exterior. Această organizare dă impresia că spațiul „respiră”, iar lumina, aerul și vegetația devin parte din arhitectură.

În zonele de birouri – soluții ce pot fi aplicate și într-o locuință rustică

Clădirea are trei niveluri. Primele două sunt dedicate birourilor, sălilor de ședință și unei cafenele, spații gândite pentru interacțiune și relaxare, unde cărămida capătă rol de finisaj într-un mod care poate fi ușor preluat în casele noastre.

La ultimul etaj, geometria se deschide, oferind o panoramă asupra zonei industriale din jur. Terasa de pe acoperiș completează ansamblul, fiind un spațiu destinat activităților în aer liber și întâlnirilor informale, cu posibilitatea de extindere verticală în viitor.

Interiorul combină materiale naturale precum lemnul, ceramica și betonul aparent, creând un contrast plăcut între duritate și căldură. Elementele perforate din argilă locală și decupajele special gândite pentru expunerea produselor de zidărie aduc un aer artizanal și autentic.

Proiectul arhitecților Sergiu Tîrziu, Alexandru Greceniuc, Andrada Danovici-Bolboacă, Eliza Tîrziu, Kinga Timea Farkas a primit nominalizare pentru secțiunea Clădiri pentru birouri – administrație, comerț, servicii și industrie, fiind ales dintre cele 19 proiecte care au fost înscrise de arhitecți la această secțiune a Bienalei de Arhitectură 2025.

Ediția din 2025 a Bienalei Naționale de Arhitectură – expoziție concurs organizată de Uniunea Arhitecților din România o dată la doi ani – include acordarea unor premii la 19 secțiuni, printre altele pentru proiecte de arhitectură interioară și exterioară, design interior și design de obiect, restaurare a unor clădiri, revitalizare rurală, dar și pentru fotografie ori film de arhitectură.

Foto: viewcatchers / arh. Sergiu Tîrziu, arh. Alexandru Greceniuc, arh. Andrada Danovici-Bolboacă, arh. Eliza Tîrziu, arh. stag. Kinga Timea Farkas