Turnul cu Ceas din Sighişoara

0

Robert Codescu, loc. Ploiești, jud. Prahova
Dragi cititori,
Cimitirul Vesel de la Săpânța, Coloana Infinitului din Târgu Jiu, Mânăstirea Voroneț din Gura Humorului şi Turnul cu Ceas din Sighişoara sunt cele mai cunoscute şi vizitate obiective turistice de la noi, din România.
Despre Sighişoara s-au scris foarte multe articole chiar şi aici în revistă, însă detaliat despre Turnul cu Ceas, niciun articol, motiv pentru care am decis să rezolv această mare nedreptate şi să elaborez un material dedicat acestei clădiri.
Amplasat undeva în partea de răsărit a platoului inferior al Cetății Sighişoara, el a fost construit pentru a proteja poarta principală a oraşului şi pentru a găzdui Sfatul. Dubla sa funcție explică grija cu care a fost construit de sighişoreni, aspectul său sever şi sărbătoresc în acelaşi timp.

Sighisoara
Foto: Robert Codescu
Turnul cu Ceas a servit şi reuniunilor sfatului şi depozitării arhivei şi a tezaurului Sighişoarei. Construit cam prin secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme, turnul este plin de pitoresc cu dubla sa barbacană – adică acea amenajare defensivă ce controla accesul în cetate, cu metereze, drum de strajă şi galerii de tragere, în fine, cu cele patru turnulețe ce simbolizau – ca efigie arhitectonică a întregii comunități – autonomia judiciară a cetății ce avea faimosul jus gladii, dreptul seniorial de pedeapsă. Construcția are la bază o prismă dreptunghiulară, prezintă cinci nivele, care împreună cu balconul şi acoperişul piramidal au o înălțime de 64 m. Acoperişul distrus de marele incendiu din 30 aprilie 1676, a fost refăcut un an mai târziu, în 1677 de către meşterii Veit Gruber din Tirol şi Filip Bonge din Salzburg şi dulgherul Valentin. Reparat de mai multe ori (1775, 1804) acoperişul a dobândit ultima înfățişare în anul 1894 când vechea învelitoare a fost acoperită cu țigle multicolore smălțuite, iar pe fațada dinspre oraşul de jos s-au pictat cele două embleme şi inscripția.
Forma generală a acoperişului (din 1677) poartă stilul baroc şi are o înălțime de 34 m. Acoperişul este intercalat cu o lanternă şi urmează două cupole în formă de ceapă, suprapuse, întrerupte şi ele cu două lanterne mici. Fleşa acoperişului se termină într-un glob aurit care conține un volum echivalent a 10 găleți. Deasupra bilei se află o vergea (bar) pentru schimbările atmosferice, aşa numita „bară de vreme”, pe care se află un vultur cu două capete în vârful căreia se află girueta – cocoşul care indică direcția vântului. La extremitățile acoperişului se află 4 turnulețe. Aceste turnulețe au o înălțime de 12,5 m fiind acoperite şi ele cu țigle smălțuite. Fiecare turnuleț are în vârf un glob cu câte un steguleț de vânt. Pe două dintre aceste stegulețe se găseşte, pe lângă o rozetă cu şase petale şi anul 1894, data renovării, iar pe celelalte două numele celor doi meşteri constructori: Leonhard şi Kovatsch, care s-au ocupat de renovarea generală a Turnului, precum şi numele tinichigiului Johann Polder, care a făcut toate lucrările din tablă.
Sighisoara
Foto: Robert Codescu
Edificiul primea la începutul veacului al XVII-lea un orologiu, refăcut, mai apoi în anul 1648 de către Johann Kirschel, prevăzut după moda burgurilor Europei centrale, cu statui din lemn de tei înalte de 0,80 m aparținând unui baroc mai curând rustic şi înfățişând pe zeii păgâni care personificau zilele săptămânii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn și Soarele. Actualul mecanism al ceasului este mai nou, fiind executat la o comandă specială în țara orologeriei Elveția de către compania Fuchs şi instalat în Turnul cu Ceas la data de 1 aprilie 1906. Ceasul a fost modernizat cu un motor electric în 1964 de meşterii Konradt, tată şi fiu. În exterior, ceasul este dotat cu două cadrane uriaşe de 2,40 m diametru, pe fiecare fațadă a turnului şi figurine instalate în nişe. Înspre cetate există: Zeița Păcii cu ramura de măslin, dublată de toboşarul care bate orele în toba sa de bronz; Zeița Dreptății cu balanța, Zeița Justiției cu spada şi cei doi îngeraşi, care reprezintă Ziua şi Noaptea: la ora 6 dimineața iese îngeraşul ce reprezintă Ziua, iar la ora 18 intră Ziua şi iese Noaptea cu două lumânări aprinse în mâini. Înspre „Oraşul de Jos” figurinele care reprezintă zilele săptămânii, instalate pe o roată, se mişcă la 12 noaptea marcând schimbarea zilei. Figurinele de la ceasul din Turn au fost de curând restaurate prin eforturile materiale şi (mai ales) financiare proprii ale muzeului de istorie Sighişoara de către specialiştii Muzeului Brukenthal din Sibiu.
Turnul cu Ceas adăposteşte Muzeul de Istorie al Sighişoarei din anul 1899. Sub Turnul cu Ceas, principala poartă de intrare în cetate, accesul se făcea prin două ganguri, existente şi azi. Gangul pentru pietoni a fost zidit undeva în secolul al XVIII-lea şi transformat în închisoare şi Cameră de tortură pentru condamnații la moarte. În prezent clădirea adăposteşte trei secții muzeale, iar prețurile biletelor de vizitare sunt următoarele: Turnul cu Ceas: 6 lei, Camera de tortură: 4 lei şi Muzeul de Arme Medievale: 5 lei. Există o ofertă specială pentru cei care doresc să viziteze toate cele trei expoziții: 12 lei prețul unui bilet. Înscris în Lista Monumentelor Istorice din România împreună cu tot ansamblul de fortificații, Turnul cu Ceas este parte componentă a Patrimoniului Mondial UNESCO. Chiar dacă mulți se plâng de scările de lemn foarte înguste şi abrupte, odată ajunşi în terasa de la ultimul nivel veți beneficia de o panoramă asupra întregii cetăți, dar şi a „oraşului de jos” de care vă veți aminti ani la rând. Totodată, aici, sus există plăcuțe cu distanțele kilometrice către multe destinații de pe mapamond, astfel veți afla că Stockholm este la 1.520 km, Madrid la 2.360 km, Sydney la 15.438 km, Beijing la 7.007 km, iar Belgradul la o depărtare de 365 km. Însă priveliştea este cea care vă va rămâne întipărită cel mai bine în memorie.
Accesul în municipiul Sighişoara poate fi realizat rutier: DN1 (E60) Bucureşti-Braşov-Târgu Mureş, DN14 Sibiu-Sighişoara; feroviar Bucureşti-Braşov-Teiuş, cu derivații spre Arad şi Cluj-Oradea; iar pentru transportul aerian se folosesc aeroporturile „Transilvania” din Târgu Mureş şi Aeroportul Internațional din Sibiu. Odată ajunşi aici, veți zări, inevitabil, Turnul cu Ceas, din orice cartier al Sighişoarei. Caracterul de obiectiv turistic înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, îl veți sesiza şi atunci când veți auzi ghizii făcând prezentarea Turnului cu Ceas în engleză, franceză, germană, italiană, maghiară sau rusă şi când toboşarul, străjerul austriac, domnițele şi oamenii Cetății Medievale vă vor ura bun venit în principalele limbi ale planetei noastre.
Nu pot să închei acest articol, fără a vă spune cam când este cel mai bine să vizitați Turnul cu Ceas din Sighişoara În luna februarie se desfășoară „Sighişoara Blues Festival”, un festival care de la un an la altul reuşeşte să câştige tot mai mulți adepți şi o reprezentare internațională mai amplă, iar anul acesta (2014) s-a aflat la cea de-a 10-a ediție. În luna mai este programat „Scopationfest – zilele oraşului Sighişoara”, manifestare cu o tradiție îndelungată, însă întreruptă şi reluată în urmă cu numai 5 ani, aflată anul acesta la cea 5-a ediție. În luna iulie puteți participa la „Festivalul Sighişoara Medievală”, cel mai celebru dintre toate festivalurile din oraș, despre care toată lumea va şti să vă zică totul. În fiecare an Festivalul Medieval are o anume tematică: „Răpirea Domnițelor” (în 2008), „Carnavalul Măştilor” (în 2009), „Întoarcerea Cavalerilor” (în 2010) şi „Jacques de Molay – 700 de ani de cavalerism” (în 2014). În luna august are loc „Festivalul de Muzică Academică Sighişoara”, un alt festival cu tradiție în oraș, însă nu la fel de spectaculos precum cel medieval și „ProEtnica – Festival Intercultural Sighișoara”, un festival de tradiții etnice cu participare internațională. În luna septembrie avem „Festivalul Fanfarelor”. La finele toamnei se organizează Festivalul Național de Folclor „Datini”, un festival de cântece şi dansuri populare. Ediția din acest an este programată pentru perioada 30 noiembrie-1 decembrie 2014. Pe scurt, Turnul cu Ceas din Sighişoara poate fi vizitat oricând, deoarece este acel simbol secular de care sighişorenii, mureşenii şi noi, toți românii, ne-am folosit de-a lungul secolelor pentru integritate şi mândrie patriotică.
Sper că pozele ataşate acestui mult prea scurt articol (pentru un aşa de mare obiectiv) v-au făcut „poftă” de Sighişoara, de acea nu-mi rămâne decât să vă dau întâlnire şi vouă aici în Cetatea Medievală a Sighişoarei şi să vizităm împreună Turnul cu Ceas!
Foto: Robert Codescu
 

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply