Sighișoara, oraș medieval I

0
Arhiva personală
Dana Derszi, Ploiești, jud. Prahova
Dragii mei,
Vacanța de 4 zile la Sighișoara a fost pe neașteptate. După câteva căutări pe un site, am rezervat cameră la o pensiune, la 10 minute de centru, o pensiune cochetă și cu prețuri rezonabile (120 lei noapte cameră cu pat dublu, 30 lei masa de prânz).
Și uite așa, un tren destul de matinal m-a luat din gară și m-a purtat spre direcția dorită, printre văi și munți, după 4 ore lăsându-mă hotărât la destinație. Am ales varianta de a merge pe jos de la gară până la pensiune gândindu-mă că în acest mod voi ajunge să cunosc cât de cât orașul. În 20 de minute de mers pe jos am ajuns la locul de cazare, nu înainte de a reuși să văd cum își desfășura liniștit drumul Târnava Mare, celebrul râu despre care învățasem la geografie, copil fiind. Cetatea am reușit să o descopăr fără prea mari eforturi, celebra zicală „toate drumurile duc la Roma” aplicându-se și în acest caz – nu ai cum să ratezi drumul pietruit ce urcă spre ea. De o parte și de alta regăsești căsuțe viu colorate, nici ele nemaiștiindu-și vârsta cu adevărat. Sunt acolo de secole, orașul având cele mai multe monumente pe km2 – și aceasta datorită faptului că locuințele sunt considerate monumente istorice, unele dintre ele având chiar și 300 de ani. Înaintez pe străduța pietruită cu gândul de a ajunge mai repede la Cetate și instantaneu mintea mea crează un tablou viu: aud copitele cailor mânați de cavalerii grăbiți să intre în cetate, văd domnițele cu rochiile lungi cum aduc coșurile pline de merinde, meșteșugari fel de fel cu opinci din piele și costum alb din in cum stau la margine de drum cu marfa, așteptând doritorii să cumpere de la unelte din lemn și piele, până la textile. Revin la realitate imediat ce zidurile cetații încep să mă înconjoare.
Continuarea acestui articol o puteți citi aici.

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply