Secretele oului de găină

0

Ioan Stănescu, Sinaia, jud. Prahova
Mult stimată redacție,
Mulțumesc mult pentru publicarea articolului „Creșterea găinilor” în revista nr. 12/2014 și revin cu câteva sfaturi și informații privind formarea și structura oului de găină.
Caut, pe cât este posibil, să scriu acest articol pe înțelesul tuturor gospodarilor care se ocupă cu creșterea păsărilor de curte, dat fiind faptul că și eu am trecut prin unele greutăți privind formarea și structura oului de găină, așa am aflat că această pasăre este de-a dreptul un laborator. La păsări, aparatul genital femel este format din ovar și oviduct, organe perechi. În perioada post embrionară, ovarul și oviductul drept nu se mai dezvoltă, astfel că la pasărea adultă numai ovarul și oviductul stâng funcționează.
Ovarul se prezintă sub forma unui ciorchine cu ovocite în diferite stadii de dezvoltare. Din ovocite se formează ovulele, respectiv gălbenușurile oului. Deși ovarul puicuțelor de două zile conține până la 3 milioane ovocite primare, la vârsta adultă el mai conține doar circa 2.000 ovocite, din care doar o treime ajung la maturitate. O găină nu poate produce decât câteva sute de ouă. Procesul de desprindere a ovulului ajuns la maturitate de pe suprafața ovarului, are loc prin ruperea membranei vasculare și se numește ovulație.

alcatuirea oului
Foto: www.pixabay.com
Oul are formă ovală caracteristică, prezentând un pol rotund și unul ascuțit. Oul fecundat constituie un zigot, care în condiții corespunzătoare de temperatură și umiditate parcurge fazele procesului de embriogeneză. Oul constituie o rezervă bogată de substanțe nutritive superioare, protejate de o serie de membrane (foițe protectoare): membranele cochiliere, coaja, cuticula. Aceste membrane creează condiții indispensabile pentru dezvoltarea embrionului în afara organismului matern. Oul este format din: gălbenuș, albuș, membrane, camera de aer, cloaca și cuticula.
Gălbenușul este o uriașă celulă sferică (ovulul) fecundată sau nefecundată. Integritatea gălbenușului este menținută de membrana vitelină.
Albușul este dispus în jurul gălbenușului sub forma a patru straturi concentrice; primul strat de albuș dens – strat subțire, în contact direct cu gălbenușul, din care se diferențiază salazele cu rolul de a menține gălbenușul la centrul oului; primul strat de albuș fluid; al doilea strat de albuș dens, mai gros și al doilea strat de albuș fluid, în contact cu membrana cochilieră internă.
Membranele cochiliere. Membrana cochilieră internă mai groasă, aderă la albuș iar cea externă, foarte fină, aderă la coaja oului. De asemenea, ele sunt aderente între ele cu excepția porțiunii de la vârful rotund al oului, unde se formează camera de aer. Camera de aer se formează la capătul rotund al oului, între membranele cochiliere, imediat după expulzarea oului. Apariția ei se datorează contracției conținutului oului la diferența de temperatură dintre corpul păsării și mediul extern. În mod accidental camera cu aer se poate forma și în alte puncte ale oului. Pe măsura învechirii, camera de aer crește în dimensiuni și poate deveni chiar mobilă, defect care duce la eliminarea oului de la incubație.
Coaja este formată din celulele stratului mamelonar bazal și ale stratului spongios extern (cristale de carbonat de calciu), fiind groasă și rezistentă, dar în același timp și impermeabilă pentru: aer, gaze, vapori de apă. Are un rol deosebit de important în dezvoltarea embrionului. Cuticula este o membrană fină, depusă pe suprafața cojii și formată din substanțe muco-proteice în vagin și uscate după expulzarea oului. Cuticula are rol de protecție antimicrobiană, fapt care explică măsurile luate pentru păstrarea integrității ei: ouăle nu se spală, nu se șterg și trebuie depozitate cu grijă pentru a le feri de zgârieturi superficiale.
Foto: www.pixabay.com

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply