Rezervorul de apă din grădină este recuperat de la fier vechi

0

cojocaru2Gheorghe Cojocaru, loc. Drăgănești, jud. Olt
Dragi prieteni,
Concursul „Practic, n-am obiecte de aruncat“ m-a tentat de multe ori, însă am amânat și am renunțat să scriu și eu, mai ales din cauza lipsei de poze.
În felul meu sunt foarte „zgârcit“ la aruncarea lucrurilor vechi,  a celor uzate sau defecte. Oricând le poți găsi altă utilizare decât cea pe care au avut-o. Apreciez mult această rubrică și am și eu două exemple pe această temă.
Un rezervor de remorcă-cisternă care era practic aruncat și urma să fie valorificat la centrul de colectare a metalelor vechi, a devenit de vreo 2-3 ani rezervor de apă pentru grădină. După ce l-am curățat de impuritățile depuse pe pereții interiori și exteriori și de rugină, am adus un sudor care l-a „peticit“, căci era corodat și spart în mai multe locuri. După aceasta l-am dat pe interior cu Deruginol și Antifon și la exterior cu vopsele pentru metal, schimbându-i aspectul.
Apoi tot cu respectivul sudor (vecinul meu) am confecționat un suport metalic rezistent, din țeavă neagră groasă (tip țeavă petrol) de 2 țoli care și aceasta susținuse cândva antena de televizor ridicată la înălțime pentru a putea recepționa posturile TV. După vopsire am așezat suportul și l-am fixat pe o fundație de beton cu armătură de fier. Încă de la turnare am prevăzut și am fixat în beton tălpi metalice din tablă groasă care a fost sudată la baza picioarelor suportului.
După consolidarea și uscarea betonului de fundație am constatat că este gata pentru a primi greutatea bazinului. Am ridicat bazinul pe suportul confecționat și fixat care are înălțimea de 4 m cu ajutorul unei macarale, fiind echilibrat pe suport. Totodată l-am fixat și consolidat de suport pentru a nu fi deplasat de vânt, furtună ori seisme.
Am trecut la confecționarea legăturilor pentru umplerea bazinului cu apă de la pompa dn fântână. Partea de sus – cu cot de la bazin către fântână am confecționat-o dintr-o țeavă galvanizată de 3/4 țoli existentă în gospodărie de la alte lucrări anterioare. (circa 3 m). Apoi racordul cu pompa l-am făcut prin furtunul de refulare din material plastic care se completează pe țeavă și care se poate oricând scoate pentru a fi utilizat  în alt scop. Aproape de limita de sus a bazinlui am fixat o țeavă pentru „prea plin“ orientată în afara cadrului fântânii.
Golirea apei prin cădere liberă se face printr-o altă coloană din țeavă mai groasă pe care la înălțimea de 150 cm de la sol am montat un robinet de trecere care se închide și deschide permițând curgerea apei. De la această țeavă am făcut legătura cu coloana de apă subterană, poziționată aproape de gard, pentru a nu împiedica sau a fi deteriorată în cazul lucrărilor de arat și lucrat pământul.
Coloana are la fiecare 15 m ieșire cu robinet unde se poate racorda furtunul de irigare. Sunt 4 robinete pe toată coloana care pot iriga concomitent.
Rezervorul are capacitatea cam 3500 litri și aproape mereu este plin (excepție iarna), astfel că apa folosită la udarea grădinii este la o temperatură favorabilă plantelor.
Sub rezervor se află acoperișul fântânii din plăci de azbociment recuperate  de la altă construcție care servește și la protejarea locului de odihnă de lângă fântână, unde am confecționat o bancă pentru relaxare la umbră și răcoare.
Fără acest rezervor de apă nu puteam face față la udarea grădinii și riscam defectarea pompei, iar apa scoasă direct din fântână era prea rece pentru plante.
Al doilea exemplu de folosire a unor obiecte care ar fi putut fi aruncate este cel din fotografia alăturată în care se vede o carcasă de aspirator de praf care nu a mai putut fi reparat și cum este folosită drept ghiveci pentru un lămâi. După ce nepotul meu, Cristian Stănilă, de 14 ani, a demontat toate piesele din interiorul aspiratorului, carcasa eliberată a devenit ghiveci. Dar mai întâi i-am făcut câteva orificii la bază pentru scurgerea excesului de apă. Am pus întâi un strat de pietriș mărgăritar, apoi am completat cu amestecul de pământ. Pentru a masca orificiul larg de la treimea superioară, care făcea racordul cu țeava de aspirație am folosit un disc-sită de material plastic (folosit la ghivece).
Lămâiul transvazat din alt ghiveci mai mare se simte foarte bine în acest vas. Am avantajul că rolele aspiratorului ușurează deplasarea ghiveciului la mutări din loc în loc sau când e dus la adăpost.

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply