Mănăstirea Căldăruşani – un loc de reculegere

0
www.pixabay.com
Felicia Vanea, Bucureşti
Dragii mei,
De data aceasta vă invit să vizităm împreună Mănăstirea Căldăruşani, perla Codrilor Vlăsiei, care se află la circa 40 km de Bucureşti, în judeţul Ilfov, comuna Gruiu, într-un cadru pitoresc, pe o insulă îmbrăţişată de lacul Căldăruşani.
Mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab între anii 1637-1638, pe locul unui schit de lemn. Numele de Căldăruşani provine de la forma terenului, care seamănă cu o căldare sau căldăruşă. Se spune că vestiţii Codrii ai Vlăsiei, ce acopereau tot judeţul Ilfov de astăzi, au fost adăpost în vreme de război pentru oamenii din satele apropiate, pentru haiduci. Tot în Codrii Vlăsiei şi-a găsit sfârşitul şi Vlad  Ţepeş, în urma complotului boierilor. Domnitorul Matei Basarab a fost un mare fondator şi restaurator de mănăstiri şi biserici, întrecându-i pe toţi voievozii  ţărilor Române prin ctitoriile sale, adevărate bijuterii, ce ne bucură sufletul şi astăzi cu frumuseţea şi puritatea lor.
Mănăstirea s-a născut după o victorie a domnitorului Matei Basarab. Domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, dorea să îl înlăture de la tron pe Matei Basarab. Acesta, în timp ce trecea cu oastea sa prin Codrii Vlăsiei pentru a întâmpina dușmanul, îl cunoaște pe starețul schitului de lemn, Partenie. Domnitorul i–a promis că dacă va ieși biruitor împotriva lui Vasile Lupu, va ridica în locul schitului de lemn o frumoasă și mare mănăstire, închinată Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir. Domnitorul Matei Basarab a câștigat lupta și și-a ținut promisiunea – a înălțat Mănăstirea Căldărușani și a dăruit acesteia moșii, livezi, lacuri.
Felicia Vanea
A fost condusă un timp de Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, fiind una dintre cele mai mari, bogate și vechi mănăstiri din România, situația sa materială fiind asemenea mănăstirilor Tismana, Cozia, Radu Vodă, Cotroceni, Văcărești. A suferit pierderi materiale în urma cutremurelor din 1838 și a incendiului din 1850. Dar ulterior s-au făcut lucrări de reparații, refaceri, extinderi, s-au înălțat alte construcții noi, în locul celor pierdute, dar nu s-a lăsat învinsă. În anul 1860, mănăstirea cunoaște o amplă viață culturală, biblioteca de la Căldărușani ajungând să aibă una dintre cele mai importante colecții de carte manuscrisă și tiparită din mănăstirile Țării Românești, manuscrise în limbile română, latină, italiană, greacă, franceză, germană.
Pictorul Nicolae Grigorescu, înainte de a realiza picturile de la Mănăstirile Zamfira și Agapia, a poposit aici, aproximativ un an, când a pictat câteva icoane, adevărate valori inestimabile. Aici se află moaștele Sf. Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești (1823-1834), ce a fost înmormântat în pridvorul Mănăstirii Căldărușani, iar în anul 2006, prin grija Preafericitului Patriarh Teoctist, a fost canonizat sfânt și ocrotitor al mănăstirii, depus într-o raclă frumoasă în interiorul bisericii mari.
Continuarea acestui articol în Practic Idei nr. 11/2016.

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply