Leacurile mamei ne-au făcut bine

2

Tudorița Mihai, București
Dragă redacție,
Vă scriu despre copilăria mea și tratamentele naturale pentru gripă și alte boli.
București, pentru mine, a fost calea către o școală mai bună, de asemenea și terminarea studiilor. Sunt din comuna Negrești, jud. Constanța, acolo am venit pe lume și am crescut împreună cu sora mea, Florica. De la bătrânii din sat și de la părinții mei am învățat multe obiceiuri străvechi de aici. În Dobrogea mi-au rămas neamurile și rădăcinile, și nu cred că am să pot uita plaiurile dobrogene ce le străbăteam în joaca noastră de fiecare zi. Fără să băgăm prea bine de seamă, venea și toamna cu bruma ei groasă și cu temperaturi mai mici, iar de pe dealuri venea mirosul de struguri. Mustul se aduna la cramele din Negrești și Petroșani. În Dobrogea iernile sunt friguroase, deoarece acolo bate vântul foarte rece. Noi mergeam la școală și din cauza temperaturilor scăzute răceam foarte des, dar mama știa să ne facă bine de toate numai cu plante.
Când vedea mama că am răcit, făcea focul în sobă bine, încingea sarea și o punea în săculeți, apoi ne făcea o frecție cu gaz și carmol, ne așeza cartofi tăiați felii groase în jurul gâtului, săculeții de sare la picioare și ne băga în pat. După câteva ore ne sculam, ne schimba pijamalele și apoi adormeam. Dimineața nu mai aveam nimic, mergeam din nou la școală fără nicio problemă. Dacă ne durea capul, după ce răsturna mămăliga ne ținea mama ceaunul în cap.
Cine aude azi de asemenea remedii râde, dar atunci copiii nu erau așa bolnavi ca acum. Duminica, bunicul, tăticul, mamarea, eu, sora mea și mama, mergeam în pădure și adunam: mușețel, frunze de tei și flori, flori de salcâm, volbură (rochița rândunicii), talpa gâștii, patlagină, flori de liliac alb, mentă (izmă), gălbenele, rugi de mure și frunze de mure, codițe de cireșe, frunze de gutui, coada șoricelului etc.
Dacă eram răcite, mama ne făcea frecție, punea cartofii în jurul gâtului și beam ceai de tei amestecat cu flori de salcâm. Pentru probleme la urechi, ne punea ulei încălzit de la candelă, dacă tușeam ne făcea ceai de frunze de ceapă cu patlagină. Bunica paternă avea probleme cu picioarele, așa că își făcea de vara un preparat. Cum înflorea rostopasca aduna flori și frunze, le punea la macerat cu alcool rafinat și până venea iarna se făcea pastă. Cu această pastă se ungea pe picioare. Acum fac și eu la fel, este un tratament foarte bun pentru reumatism.
De multe ori iarna când veneam acasă, mai cu seamă când ne întorceam de la săniuș, aveam picioarele și mâinile degerate. Ne lua mama și ne băga în apă rece prima dată, apoi după 10 minute încălzea sare și după o oră ne spăla cu ceai de mușețel și rugi de mure, dar care era călduț. Am crescut și eu la rândul meu copiii și tot așa i-am tratat. Acum mă tratez și eu cu rostopască pentru reumatism și volbură, talpa gâștii pentru constipație. Încercați-le și voi!

Comentarii Facebook

comentarii

Discussion2 Comments

  1. Pingback: Ceaiuri de raceala | Revista Practic idei

  2. Pingback: Remedii naturale cu ceapa | Revista Practic idei

Leave A Reply