Fertilizant ecologic

0
www.pixabay.com
www.pixabay.com
Lenuţa Vrânceanu, sat Izvoru, com. Provi a de Sus, jud. Prahova
Dragii mei prieteni,
Vă dezvălui secretul prin care puteţi obţine un excelent fertilizant, 100% ecologic, pentru plantele voastre dragi.
Secretul unui compost de foarte bună calitate rezidă în echilibrul dintre ingrediente, de preferat umede şi uscate, tăiate grosier. Doza potrivită? Câte puţin din toate! Pentru conţinutul de carbon: paie, flori ofilite, scoarţă şi crenguţe căzute din copaci, pleavă, buruieni îndepărtate şi ulterior uscate (dar fără seminţe), frunze moarte, iarbă uscată, coceni, nutreţuri depreciate, carton şi hârtie (fără cerneluri). Gazonul cosit pus în cantitate prea mare are tendinţa să calcineze alte resturi vegetale.
Pentru azotaţi cele mai bune surse sunt deşeurile de bucătărie: cojile de legume şi fructe, de ouă, pâinea uscată, zaţul de cafea. Evitaţi resturile de carne şi peşte, dar puteţi adăuga var sau cenuşă. Dacă aveţi grădină, săpaţi într-un colţ o groapă de aproximativ 80/150 cm, nu mai adâncă de o jumătate de metru. Locul să fie bine drenat, la umbră, adăpostit de vânt şi să nu fie accesibil animalelor domestice.
Tapetaţi fundul şi pereţii cavităţii cu un strat consistent de paie sau cu o folie de plastic perforată şi gata. Dacă spaţiul liber este restrâns, un butoi din lemn, metal sau plastic, găurit în mai multe locuri, este la fel de bun pentru prepararea compostului.
Calitatea compostului depinde de durata procesului de fermentare. În prezența apei și oxigenului, microorganismele (bacterii, ciuperci) proliferează și își creează în mod natural un cadru propice de viață. Chiar de la început este foarte bine să aerați amestecul: răscoliți frecvent compostul cu furca. Un mediu arid duce la extincția florei locale. Prea multă apă însă, duce la formarea unei mlaștini în miniatură. Îngrășământul poate da pe afară, poate fi sursa unui miros neplăcut. Este bine să dovediți moderație în ce privește hidratarea. Iată cum utilizez eu acest compost ecologic în totalitate. După trei săptămâni de macerare, un strat de compost îl aplic la baza plantelor, pentru a preîntâmpina apariția buruienilor. După 3-6 luni, încorporez îngrășământul în primii centimetri de pământ (ideal, fertilizarea solului trebuie făcută toamna). După 6-8 luni îl folosesc ca suport de sine stătător pentru culturi diverse.
În prezent, o parte din deșeurile pe care le producem, ajung să fie recondiționate ori refolosite. Restul sunt
www.pixabay.com
www.pixabay.com
„depozitate” alandala în locuri special amenajate, la mult-blamatele gropi de gunoi sau sunt incinerate, poluând și mai mult atmosfera și solul. O mare pare din aceasta ar putea folosi la agricultura ecologică, fie ea și la scară mică. Pentru ca visul unei planete mai curate să devină realitate, este nevoie ca, de acum încolo, și voi să începeți să sortați gunoiul. Dacă nu veți alege să folosiți această rețetă de compost, ci să achiziționați un îngrășământ de sinteză, pe lângă faptul că va degaja un miros dezagreabil și va emana metan – o hidrocarbură responsabilă de efectul de seră, chiar mai periculoasă decât gazele emanate de mașini – riscați să obțineți flori și legume foarte aspectuoase, dar cu parfu-muri, respectiv cu gusturi denaturate, fade. Folosiți îngrășământ bio din deșeuri degra-dabile și veți avea rezultate spectaculoase pentru plantele din grădină sau de pe balcon. Iubiți natura și protejați-o!

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply