De ce să vii la Ciclova Montană

0

Bianca Pascu, Reșița, jud. Caraș-Severin
Dragii mei,
Îmi permit să vă numesc așa pentru că de ani buni citesc revista, deși nu am avut curajul să vă scriu. Am hotărât să vă împărtășesc din bucuria sufletului meu de fiecare dată când vizitez un colț de țară ascuns între dealuri împădurite. Mergând de la Reșița la Moldova Nouă, dacă faci stânga în orașul Oravița, drumul te duce șerpuit la Ciclova Montană.
Localitatea este cunoscută încă din timpurile romanilor, când au fost exploatate minele de fier și de aramă de aici, dar prima mențiune documentară este din 1437. Imediat ce intri în sat, te întâmpină semeață pe un deal biserica romano-catolică Maria Csiklova. La început o capelă mică pe o stâncă, ea a fost mărită în anul 1727 când a și primit numele de Maria Fels (Biserica de pe cleanț sau stâncă). Hotărârea construirii bisericii a fost luată în anul 1777, ea fiind ridicată în apropierea capelei. Pentru călătorul comod se poate ajunge la ea pe dealul pe care a fost amenajat Drumul Calvarului. Pentru cei viteji, se poate urca dealul pieptiș, sprijinindu-te de colții de stâncă ce străpung pământul, vrând parcă să-ți încerce credința.
Dar ce impresionează cel mai mult este cealaltă parte a dealului pe care este construită biserica, de fapt un perete de stâncă abrupt și întunecat din care se scurg firișoare de apă. În sat este și un ștrand a cărui apă are 27 grade Celsius pentru că izvorăște din mină, dar de obicei nu mă opresc aici. Îmi continui călătoria pe jos, mergând pe drumul ce duce către Mănăstirea Călugăra. Telefonul mobil își pierde de mult semnalul, așa că în jurul meu este doar liniștea. Acum drumul se scurge printre dealuri. În față se ridică dealurile Rol și Simeon a căror înălțime depășește 900 m.
Pe stânga se ajunge la o poiană unde primăvara se ținea Sărbătoarea Liliacului. Și acum vă spun un secret: lângă acest platou este un loc de unde, la o zi-două după ce plouă, apa țâșnește din pământ. Este unul dintre cele mai interesante lucruri pe care le-am văzut; o mică fântână arteziană cu apă rece și limpede ca și cristalul. Dumul asfaltat își continuă urcușul și se oprește în curtea Mănăstirii Călugăra. Loc de rugăciune din 1859. Mănăstirea se cuibărește pe un platou al Rolului. De jos nu se vede. Ajuns însă sus te răsplătesc aerul curat, apa rece, dar mai ales sfințenia locului. Mănăstirea cuprinde biserica, corpul de chilii, un pavilion pentru adăpost, dar cea mai de preț este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, spre care oameni necăjiți își îndreaptă ruga. Și Ea îi ascultă pe toți. O zi petrecută în aceste locuri trece pe nesimțite. Doar opriți-vă un pic din drum pe aici!
Foto: Bianca Pascu

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply