Cum obții un vin de calitate

1
struguri
Foto: arhiva Practic
Nicolaie Nicula, sat Palanga Față, com. Amărăști, jud. Vâlcea
Stimată redacție, Acum, când toamna este aici, când prunele au luat calea țuicii, vă scriu despre culesul și prelucrarea strugurilor pentru obținerea vinului.
Culesul strugurilor se face pe timp frumos, cu separarea strugurilor sănătoși și curați, de cei mucegăiți, striați sau cei loviți de grindină. În fiecare gospodărie, care are cultivată și viță-de-vie, pe lângă aceasta trebuie să aibă un zdrobitor sau cum se făcea pe timpuri cu o crăcană de lemn cu 2-3 coarne. Zdrobitorul este un utilaj format din 2 cilindrii canelați din lemn sau metal, care se mișcă în sens contrar și prind strugurii între cilindri și îi zdrobesc. Pentru a obține un vin de calitate superioară, este indicat să se facă după cules îndepărtarea ciorchinilor (dezbrobonire). Noi, sus pe deal, avem o vie de circa 500 butuci, de 20-30 de ani, de diferite soiuri (riesling, fetească, tămâioasă). Aceștia au luat anul trecut direct calea vinului, fără dezbrobonire. Pe lângă casă mai avem o vie de circa 500 butuci de vie de frăguță, așa se zice în această zonă (Noah), aceasta se culege mai târziu, aproape când dă bruma în octombrie, pentru a acumula cât mai mult zahăr și pentru a se coace cât mai bine. Pe aceștia îi culegem într-un vas mai mare (pe timp călduros), după aceea, a doua zi, trecem la dezbrobonire. Deasupra unei căzi, butoi cu gura mai mare, se așază un grătar sau o sită cu ochiuri de circa 2 cm, pe care se varsă strugurii (1 găleată). În urma frecării cu mâna pe această sită, boabele cad în vas, iar ciorchinii rămân pe grătar sau sită. După această operație se trece la zdrobirea boabelor cu zdrobitorul deasupra unei alte căzi, unde fiind strugurii roșii aromați, se lasă să fermenteze 2-3 zile în boștină pentru a se extrage culoarea și aromele din pielea bobului. După aceasta, vinul îl punem în butoaie; iar după această operație trecem la pre-satul sau tescuitul strugurilor. Boștina rămasă după scurgerea amestecului se presează în teasc simplu, de lemn sau de fier, se găsește în piețe sau magazine de specialitate. Fermentarea mustului se face în vase de lemn, sticle, mase plastice. Vasul se umple doar 4/5 din capacitate, la temperatura de 18-20 grade Celsius. Vasele de fermentație sunt prevăzute cu pâlnii de fermentație din lemn, sticlă sau lut ars. Dacă fermentația are loc într-o damigeană, se poate folosi un dop de cauciuc găurit, prin care se introduce capătul unui furtun, celălalt capăt introducându-se într-un borcan cu apă, mai jos decât damigeana. În primele 6-7 zile fermentarea este zgomotoasă, urmată de 7-15 zile de fermentare liniștită. Dacă în timpul fermentării mustul se oprește din fiert din cauza temperaturii scăzute, se încălzește o cantitate mică de must și se toarnă peste cel din vas. După aceasta se poate agita mustul ca drojdiile să-și reia fermentarea. La sfârșitul fermentării se scoate dopul de fermentare, se completează vasul (butoiul, damigeana) cu mustul și se astupă cu un dop. Vinul se lasă să se limpezească până în noiembrie-decembrie, când se face primul pitroc (adică se trage de pe drojdii în alt vas, spălat și afumat cu pucioasă). Succes!

Comentarii Facebook

comentarii

Discussion1 Comment

  1. Pingback: Recolte mai bune de struguri | Revista Practic idei

Leave A Reply