Cultivați și legume mai rare, sunt bune și gustoase! (III)

0

Vă mulțumesc pentru publicarea și premierea articolelor mele, confirm primirea banilor de premiu și revin cu informații despre cultura legumelor.
Cauăt și prima și a doua parte a articolului!
Mazărea
Mereu mi-am pus întrebarea cum se obține mazărea timpurie. Obișnuiesc să merg prin piețe pentru a mă informa, dar nu am găsit răspuns. Tot în revistele mele de suflet am găsit rezolvarea. Doamna Lia Loga din Caraș-Severin în revista Practic-Idei nr. 3/2008 pg. 19, împărtășește felul cum plantează dânsa mazărea, specificând că începe cu luna februarie.
M-am gândit că nu se poate pune în solar, seră sau în tunel de plastic, deoarece necesită o îngrijire specială și teren mult. Mergând la un magazin de semințe am aflat lucruri noi, pe care vi le împărtășesc. Mi s-a oferit un pachet de 1 kg de mazăre amblată într-o cutie de carton, pe spatele căreia scria data și modul de însămânțare. Am fost foarte mirată când am citit că se însămânțeazâ în octombrie-iunie.
După ce am recoltat toate legumele, am strâns vrejurile și crengile uscate ale pomilor și le-am dat foc în grădină. Am obținut două găleți de cenușă, pe care am păstrat-o. Am arat locul, apoi l-am lăsat la odihnă până în primăvară.
Am ales un loc mai ferit lângă gard, așa încât să nu îngreunez discuirea de primăvară a grădinii. Am săpat cu sapa și am mărunțit pământul, având grijă să-l dezinfectez cu piatră-vânătă. Am făcut 6 benzi, lăsând între ele 50 cm, iar între boabe 15 cm, adâncimea fiind de 8 cm.
Tot din revistele mele dragi am aflat că, pentru a obține o înflorire mai rapidă a mazării, se presară peste boabele plantate cenușă, așa că am împrăștiat cele 2 găleți cu cenușă. Am împrejmuit locul cu 4 țăruși și sfoară galbenă, punând deasupra câțiva coceni. Am lăsat locul toată iarna așa cum l-am pregătit, iar în luna martie am descoperit zona însămânțată. Am săpat, îndepărtând buruienile și am udat, asta până pe 15 martie. După o lună au apărut cârceii, apoi după 10 zile mazărea a înflorit. După încă 15 zile au apărut primele păstăi. Cam pe 20 mai am făcut primul cules de mazăre timpurie, de o calitate excepțională. Vecinii s-au mirat, dar au și admirat recolta obținută. A trebuit să punem sperietori și pungi de plastic în pari, pentru alungarea ciorilor.
Prazul
Sunt două varietăți: cel de vară, folosit ca praz verde, este scurt, gros și crește repede și cel de toamnă, foarte rezistent, lung și subțire.
Înainte de a planta răsadul de praz, pregătiți locul asigurând o îngrășare cu gunoi de grajd, vechi, putred. Prazul crește și în locuri umbrite, printre pomi sau lângă clădiri. Eu am săpat și îngrășat locul dintre doi piersici, 1 vișin și 1 cais. I-a mers foarte bine. Prazul l-am semănat în martie în răsadniță rece, după ce a răsărit l-am plivit și săpat de mai multe ori. Când firele de praz au ajuns de grosimea unei pene de gâscă, le-am transplantat pe locul pregătit, unde am format rânduri depărtate la 20 cm, lăsând și 20-25 cm între fire. Prazul se prășește, se sapă și se udă din belșug.
Prazul de vară se scoate din pământ atunci când este numai pe jumătate dezvoltat și numai pe măsura trebuințelor. Cel de toamnă se recoltează când dă frigul, se scurtează rădăcinile și foile și se pune la păstrat în pivnițe. Se mai poate păstra, îngropat din nou, în șanțuri în grădină, iar peste foile rămase afară se pun paie. Aici rămân și cresc necontenit până dă înghețul.
Pentru sămânță se opresc în pivniță câteva fire, cele mai frumoase și mai viguroase, sădindu-se în luna martie în grădină. Sămânța se culege pe măsură ce se coace. Se usucă bine și se pune în pungi de hârtie, cu etichetă, căci seamănă mult cu sămânța de ceapă.
Spor la treabă!
Ioana Preda, București

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply