Ciroza hepatică – un inamic de temut

1

Rodica Pușcașu, Suceava
Stimată redacție, dragi cititori,
Rareori acordăm atenție suficientă sănătății, până în momentul în care lucrurile încep să devină complicate, cum este în cazul cirozei hepatice.
Pentru că cineva din familie suferă de ciroză hepatică, știu că această afecțiune actionează ca un dușman silențios și simptomele apar atunci când boala este deja destul de avansată. În vârstă de 60 de ani, unchiul meu duce acum o viață normală, am putea spune că a învins boala, însă viața sa de acum este complet schimbată față de cum era pe vremea când se știa sănătos. Totul a început cu o oboseală care s-a accentuat în timp, indiferent de activitățile pe care le făcea. De cele mai multe ori, chiar și dimineața când se trezea, se simțea foarte obosit, de parcă organismul său nu ar fi avut parte deloc de repaus. Apoi, la insistențele noastre, s-a dus la un medic și a făcut și câteva analize. Verdictul a fost rapid și fără urme de îndoială: ciroza hepatică.
A fost un șoc pentru întreaga familie, deși, analizând viața sa de dinainte, cu excese alimentare, cu episoade dese de alcool peste măsură și cu nopți nedormite, aș putea spune că ar fi fost de așteptat. Ficatul – așa cum i-a explicat medicul la care fusese – cedează atunci când este expus în mod repetat la factori nocivi. Evident, a fost necesar un tratament medicamentos, însă acesta a dat rezultate foarte bune în combinație cu remediile naturale pe care unchiul meu a fost dispus să le ia. Ceaiul de pedicuță l-a ajutat foarte mult. Obișnuia să bea câte patru cești pe zi, dar mai presus de toate a trebuit să renunțe la viciile pe care le avea înainte și să abordeze un stil de viață care să îl salveze. Infuziile de cimbru, de brusture și de anghinare l-au ajutat foarte mult, iar în ceea ce privește alimentația, s-a axat pe legume (sfecla roșie – din care își făcea sucuri proaspete pe care le bea dimineața pe stomacul gol – varză, vinete, morcov, năut, sparanghel) și pe fructe (portocale, pepene galben, prune).
După cum îmi spune chiar el, a fost foarte ușor să își strice sănătatea, însă acum, la 20 de ani după depistarea bolii, continuă să ducă un stil de viață sănătos și, spre deosebire de alți oameni care, din păcate, mor destul de repede din cauza acestei afecțiuni, unchiul meu mai este în viață și astăzi… Și asta pentru că a știut să lupte și a avut încredere că pe lângă medicamentele prescrise de medic, un ajutor substanțial avea să-l primească de la natură și de la plantele cu rol atât de important în curățarea ficatului. Multă sănătate tuturor!
Foto: arhiva Practic

Comentarii Facebook

comentarii

Discussion1 Comment

Leave A Reply