Cetatea Rupea

0

Georgeta Teodorescu, București
Dragă redacție,
Anul trecut, un prieten din cercul nostru ne-a spus că s-au terminat lucrările de restaurare la Cetatea Rupea din jud. Braşov şi că este integrată oficial în circuitele turistice naționale şi internaționale.
Ne-am gândit imediat că trebuie să o vizităm şi am căutat pe internet un loc de cazare cât mai aproape de Cetate, dar şi de alte obiective turistice din zonă. Am rezervat o cameră la Hotel Dumbrava, situat de-a lungul drumului E60 Braşov-Sighişoara, la aproximativ 3 km de oraşul Rupea şi în apropierea cetății cu acelaşi nume. Aici ne-am simțit minunat, la restaurant ne-au servit ireproşabil, mâncarea a fost proaspătă, gustoasă şi frumos prezentată pe farfurie!
Cetatea Rupea din jud. Braşov se află pe Dealul Cohalmului, pe un masiv de bazalt în apropierea drumului ce leagă Transilvania de Moldova şi Țara Românească. Cetatea a fost loc de refugiu pentru populația satelor din împrejurimi în fața repetatelor asedii ale turcilor şi tătarilor. Cetatea acoperă o suprafață de aproape 11 hectare şi are forma unei spirale ascendente. Sistemul de fortificare constă în trei incinte: Cetatea de sus, Cetatea de mijloc şi Cetatea de jos.
Prima consemnare documentară datează din anul 1324, în perioada răscoalei saşilor împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou. La construcția inițială, locuitorii au mai adăugat trei turnuri de apărare şi două curți interioare folosite ca adăpost. Între anii 1432–1437 cetatea a fost jefuită şi pustiită de turci. În anul 1716 când a izbucnit o epidemie de ciumă, localnicii neafectați s-au refugiat în cetate. In 1790 o furtună puternică a distrus acoperişul cetății. Drumul până sus la cetate l-am parcurs cu maşina, unde există o parcare spațioasă de 110 locuri, dintre care 10 rezervate pentru autocare. Biletul de intrare l-am plătit 10 lei de persoană. Pentru copii biletul este 5 lei, iar pentru grupuri este 8 lei de persoană.
Prima pe care am remarcat-o la intrarea în Cetatea de Jos a fost Fântâna, care are 59 de m adâncime, a fost isprăvită la 1613, în vremea judelui regal David Weirauch. Ea a înlocuit probabil o mai veche cisternă. Inițial a avut un ghizd din piatră frumos profilată, dar şi grilaje şi instalații pentru ridicarea apei. Sursa de apă, inițial cu captare şi aducțiune, având tuburi de lemn, a fost folosită până în secolul al XX-lea. În partea stângă a Cetății de Jos se află Căsuța Paznicului concepută pe două nivele, adaptată terenului în pantă datând din sec. al XIX-lea şi a servit ca locuință pentru paznicul cetății. Tot în Cetatea de Jos se mai află Turnul Slăninii, o construcție pe patru nivele. Acest turn de flancare (denumit şi Bastionul Nou) prevăzut cu amenajări defensive pentru arme de foc, a fost construit în cursul primei jumătăți a sec. al XVII–lea. Numele de Turnul Slăninii decurge din funcția mai târzie – cea de adăpost pentru proviziile târgoveților. O clădire anexă a Cetății de Jos este Magazia Militară destinată inițial unor grajduri ori depozite. În sec. al XVIII lea a fost lărgită, iar în preajma anului 1819 a fost supraetajată.
Când mi-am ridicat privirea spre Cetatea de Mijloc am văzut Turnul Pentagonal (cinci laturi) – cel mai important şi mai bine conservat turn din sec. al XVI-lea. A fost construit în locul unui alt turn mai vechi pentru apărarea laturii de nord a Cetății de Mijloc. Prima oară a fost menționat în 1678, cu prilejul unor reparații radicale de zidărie şi acoperiş. A avut spații interioare de locuit şi depozitare. În Cetatea de Mijloc se mai află: Turnul Scribilor – intrarea de la etaj conservă singurul ancadrament gotic din lemn (sec. XV- XVI) din tot ansamblul fortificației. Relicvele amenajărilor de la acelaşi nivel arată că au fost proprii locuirii: urme de la hornuri de sobe, nişe pentru utilități diverse şi podele îngrijite. Utilizarea sa de către diecii scaunului, eventual pentru conservarea arhivei, este cea mai plauzibilă destinație avută până în clipa părăsirii sale. Turnul Cercetaşilor – construit în sec. al XV – lea, prevăzut cu goluri de tragere pentru arme de foc pe toate cele trei laturi exterioare. Numele inițial era Turnul Greavilor de la Adam Greb jude regal în 1491. Turnul a fost refăcut şi completat în sec. al XVII-lea.

cetatea Rupea
Foto: Georgeta Teodorescu
Alte construcții importante din cetate mai sunt: Capela – construcție pe patru nivele, având inițial un rol de apărare. În sec. al XVII-lea a deținut funcția de locuință a capelanului Cetății, dată la care s-au făcut o serie de amenajări printre care şi bolta rampantă cu bolți în cruce decorată cu stucaturi în relief. Camera Scaunului – con-strucție pe două nivele datând de la mijlocul sec. al XV-lea, destinată întrunirilor şi funcționării administrației scaunului Rupea. Ansamblu căsuțe B, C, D – din cele aproape o sută de case ridicate în interiorul cetății în cursul sec. XVI-XVII, acestea sunt singurele conservate până la acoperişuri. Primul nivel era destinat depozitelor şi atelierelor, iar etajul era amenajat pentru locuire. De-a lungul timpului, zidurile cetății (de Mijloc şi de Sus) clădite în sec. XIV-XV au suferit modificări din nevoi de adaptare la tehnicile de asediu. În cel mai înalt punct al cetății se află Căsuța din Vârf menționată documentar „Camera de sus” (1664 ) sau „Camera nouă” (1792) parter.
Mi-a plăcut foarte mult cum arată Cetatea Rupea, curățenie desăvârşită peste tot, la intrarea fiecărui obiectiv există plăcuță indicatoare cu numele lui şi informații istorice din care am redat şi eu aici, fiecare încăpere este dotată cu instalație electrică, o cameră video de supraveghere, monitor cu informații istorice accesibil turiştilor. Vizitați și voi! Promit să revin cu alte informații!
Foto: Georgeta Teodorescu

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply