Cătina, izvor de sănătate I

0
www.pixabay.com
Dragă cititorule,
Când vrem să ne creștem imunitatea inevitabil ne gândim la cele mai bune remedii naturale, în topul cărora se situează pe drept cuvânt cătina. Domnul profesor de biologie Petrea Chiru din Galați ne-a oferit informații despre această plantă.
În ce zone găsim cătina cea atât de căutată?
Acum, toamna, încep să se coacă fructele acestei plante medicinale considerată a fi printre cele mai valoroase din punct de vedere terapeutic. Puține plante se bucură de atâtea calități precum aceasta. Cătina albă (cătina de râu), numită științific Hippophae rhamnoides, la noi crește spontan în zonele litorale, în Delta Dunării, pe malul apelor și coastele subcarpatice ale Moldovei și Munteniei, în plin soare. Originară din stepele Asiei Centrale și de Sud, a devenit plantă de cultură în S.U.A., Canada, Germania, China și, bineînțeles, în România (de 40 de ani). În Rusia, unde se află cele mai mari suprafețe cu cătină este numită „ananas siberian”, iar noi o considerăm a fi „ginseng românesc” sau „boabe de leac ale Maicii Domnului”. Denumirea științifică a genului provine din limba greacă: hippos=cal, phao=eu omor (în antichitate caii erau tratați împotriva viermilor intestinali cu cătină). Și cailor de curse li se dă cătină pentru creșterea masei musculare și luciul părului. Se spune că Ginghis Han își hrănea caii înainte de lupte, pentru a căpăta putere, tot cu porții de cătină.
Ce să reținem privitor la cultura de cătină?
Arbustul crește până la 5-6 m înălțime, are ramuri cu țepi și frunze înguste, lanceolate, verde-argintiu. Florile unisexuate dioice (bărbătești separate de cele femeiești, dar și pe plante diferite) sunt mici, brun-gălbui și apar în aprilie, înainte de înfrunzire (primele sunt cele bărbătești, cu stamine). Fructele globuloase sau ovoide se formează, evident, pe plantele femele (ca la dud). La început sunt verzi, iar pe măsură ce se coc devin portocalii. Se recoltează eșalonat din septembrie (căldura din această vara le poate grăbi coacerea)
până în noiembrie. Pentru înființarea de culturi este nevoie de o plantă bărbătească la 5 plante femele, dispuse uniform! „Băieții” au muguri alungiți grupați în conuri pe ramuri brun-roșcate, iar „fetele” în ciorchine pe ramuri brun-cenușii. Se înmulțește toamna prin butași maturi, musuroiți și fructifică după 2-4 ani, timp de 20-25 de ani. Când crește, anual se fac tăieri. Planta este importantă și pentru fixarea terenurilor supuse eroziunii, drajonează mult (face lăstari pe rădăcină), iar datorită țepilor poate fi folosită la garduri vii.
Ce efecte terapeutice are cătina?
Efectele benefice au fost cunoscute încă de acum 2000 de ani de slavi, chinezi, hinduși, mongoli, greci și traci. Cu un gust acru-astringent, ușor amărui și aroma slabă de ananas, este considerat un „medicament viu”, o polivitamină naturală fără egal. Principiile active sunt numeroase. Vitamina C, un puternic antioxidant este în cantitate dublă față de măceșe și de zece ori mai multă decât în citrice. Este numită „regina vitaminei C”. Bobițele de cătină au vitamina E (cu efect antisterilitate), K (antihemoragică), betacaroten (vitamina A naturală mai multă decât morcovul), complexul B (B2, B6, B7-inozitol, B9-colină), F, P. La acestea se adaugă acizi grași polinesaturați, omega-3, omega-6, omega-9, uleiuri complexe,18 aminoacizi (printre ei și cei esențiali), minerale (magneziu, fier, calciu, potasiu, fosfor, sodiu), taninuri, enzime, serotonină („hormonul fericirii”), coenzima Q10, superoxid dismutază (SOD, de 4 ori mai mult ca ginsengul). Efectele acestora sunt multiple. Antioxidanții (vitaminele C, A, E, flavonoidele, carotenoidele, Q10, SOD) apară organismul de radicalii liberi (atomi instabili rezultați din digestie care afectează celulele, inclusiv ADN-ul). Folosirea cătinei este indicată în afecțiuni hepatice, oculare, viroze respiratorii (cel mai bun „vaccin antigripal”), boli cardio-vasculare, afecțiuni gastro-duodenale, eczeme, urticarie, surmenaj, ateroscleroză, hipertensiune arterială, fiind benefică pentru unghii și păr. Colina împreună cu inozitolul formeaza lecitină, care îmbunătățește memoria. Cătina are, de asemenea, efect emolient, citoprotector, cicatrizant, imunostimulator, vitaminizant, antiinflamator, antiîmbătrânire, tonic cerebral, energizant, anticolesterol „rău”, anticancerigen.
Continuarea acestui articol o puteți citi aici.

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply