Ca să ai beneficii, oferă șinșilelor adăposturi confortabile (II)

0

Vă prezint în rândurile următoare câteva aspecte legate de creșterea șinșilelor în captivitate, în cadrul unei crescătorii organizate, afacere care aduce venituri bune.
Caută prima partea a articolului!
Prin culoarul cuștilor circulă doar masculul având posibilitatea de a pătrunde în fiecare compartiment pentru a se împerechea cu femelele. Fiecare femelă are montat la gât un colier care de obicei e rotund, cu diametrul de 7,5 cm care nu-i permite femelei accesul pe culoar astfel rămânând în propria cușcă.
În partea din față fiecare cușcă este prevăzută cu o ușă, jgheab de administrare a furajelor concentrate, jgheab pentru furajele fibroase, dispozitivul pentru distribuit nisip și anume o tăviță cu o latură semicirculară care este atașată ușiței de acces a cuștii, un suport din tablă zincată în care crescătorul are un bilețel pentru a numerota animalele și a face notările necesare referitoare la fiecare exemplar în parte. Tot pe pe-retele frontal al fiecărei cuști se montează supapa de apă, fiind necesară o instalație pentru administrarea apei la fiecare animal.
O cușcă pentru o familie de șinșile formată din 5 femele + 1 mascul are următoarele dimensiuni: lungimea 2 m, lățimea 50 cm și înălțimea 50 cm.
Cuștile sunt dispuse pe un stativ metalic confecționat din fier cornier sau țeavă pătrată. Cuștile sunt montate pe aceste suporturi, câte 3-4 cuști cu intervale între ele, pe orizontală. În hale cuștile se dispun pe rânduri, între rânduri se lasă un culoar de circulație care trebuie să aibă o lățime de 80-100 cm.
Cuștile pentru tineret și animale pentru sacrificat sunt asemănătoare celor pentru reproducători, dar nu au culoarul pentru mascul, fiecare animal este așezat în cușcă individuală. Atenție! Precizez că la separarea compartimentelor aceleiași cuști, se folosește doar tablă zincată și în niciun caz plasă de sârmă pentru că animalele prin plasă ajung la altercații și se rănesc reciproc. Inclusiv la familii e foarte importat ca între compartimentele cuștii să fie tablă zincată pentru că femelele atacă puii femelei învecinate, iar prin ochiurile plasei se permite acest lucru.
Obligatoriu fiecare cușcă trebuie să aibă o tăviță în care să i se ofere nisip pentru baie locatarului. Nisipul este de fapt praf de marmură în care se adaugă o pulbere contra micozelor și se dă animalelor zilnic. Prin tăvălirea în acest praf animalele își curăță blana de impurități și sebum. Fără această baie blana șinșilelor se murdărește, se împâslește și îi scade valoarea comercială.
În urma îmbăierii, în adăpostul animalelor se produce mult praf fin care se depune pretutindeni. Îndepărtarea acestuia se face prin ștergere cu o cârpă uscată și nu prin spălare pentru a nu ridica umiditatea în interiorul adăpostului. Atenție! Conținutul de cuarț al nisipului utilizat pentru baie trebuie urmărit fiindcă o concentrație mare  a acestuia distruge firele de păr extrem de fine ale blănii. Refuzul unui animal de a face baie poate reprezenta semnalul că este bolnav.
Șinșilele – animale cu blană micuțe, pufoase, gingașe și sprintene, cu lăbuțe mici și ochi negri strălucitori și o fire curioasă – fură inima omului chiar de la prima vedere și “conving” multe persoane să le ia acasă ca animal de companie. Creșterea șinșilelor poate fi concepută ca un hobby, dar și ca o afacere care pentru a fi profitabilă necesită multă dăruire, răbdare, experiență.
Ioan Hrițuleac, sat Sici, com. Pericei, jud. Sălaj

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply