Bucurați-vă de fructele verii, sunt și gustoase și sănătoase

0
capsuna
Foto: revista Practic Idei
MEDIC GENERALIST
DR. MIRCEA RÂȘNOVEANU
Dragi cititori,
Fructele verii, cum sunt căpșunele, zmeura, caisele, piersicile reprezintă un veritabil izvor de sănătate, prin vitaminele și mineralele conținute, așa că de fiecare dată când avem ocazia este bine să ne bucurăm de gustul lor.
Căpşunele conțin multe vitamine (mai ales C, A, B1, B2) şi minerale (în special fier, fosfor, calciu). Căpşunele au proprietăți diuretice, favorizând în special eliminarea acidului uric; de aceea sunt benefice pentru bolnavii cu litiază renală urică şi gută. Consumul căpşunelor, mai ales în cantități mari, poate determina alergii. De aceea, copiii mai mici de 1 an nu au voie să mănânce aceste fructe. Consumul căpşunelor este util şi persoanelor cu suferințe hepatice, hipertensiune, ateroscleroză,  nivel crescut al colesterolului în sânge, în anemii, tuberculoză şi celor aflați în convalescență. Având şi efect uşor laxativ, favorizează eliminarea oxiurilor, mai ales dacă se administrează înainte de masă. În timpul sezonului de apariție a căpşunelor, persoanele suferinde de afecțiunile enumerate, pot face timp de 1-2 săptămâni o cură, în care vor consuma 1 kg de căpşune/zi. Atenție însă la potențialul alergenic. Trebuie să spălați foarte bine fructele înainte de a le consuma, mai ales pe acelea care cresc pe sol. Dacă nu aveți posibilitatea de a cultiva singuri căpşunele cu îngrăşăminte naturale, măcar alegeți-le pe acelea de pe piață care sunt mai mici şi nu vă înghesuiți să le procurați pe cele care apar primele pe piață. De la căpşuni puteți folosi şi frunzele sub formă de infuzie cu efect diuretic şi astringent (în gută, litiază renală, diaree) 2 căni/zi (2 lingurițe de frunze uscate la cană). Ca uz extern pentru tratarea herpesului se pot folosi cataplasmele cu decoct din rizomi uscați.
Zmeura este foarte bogată în minerale (calciu, magneziu, zinc, mangan, potasiu, fosfor, toate în forme uşor asimilabile, având cel mai mare conținut de fier dintre fructele de pădure), şi vitamine (A, B1, B2, D si P); de aceea este foarte indicată copiilor în perioada de creştere şi convalescență, având efect tonic general, de stimulare a poftei de mâncare şi uşor laxativ. Este utilă şi în stările febrile, convalescență, tulburări de ciclu, reumatism, gută, afecțiuni hepatice, litiază renală, gastrită, ulcer, hipertensiune arterială, ateroscleroză, enterocolită. Se pot face cure cu 1/2 kg zmeură/zi, 1-2 săptămâni. Siropul de zmeură (1 l suc de fructe la 2 kg miere) este valabil 1 an. Frunzele de zmeur se pot folosi sub formă de infuzie în tratarea ulcerului gastroduodenal şi a gastritelor hiperacide, în enterocolită, fragilitate capilară, cardiopatie ischemică, nefrită şi afecțiuni respiratorii însoțite de tuse; se folosesc 1-2 lingurițe rase de frunze uscate la o cană de apă şi se consumă 2-3 căni/zi. Frunzele se culeg în timpul înfloririi şi înainte de aceasta. Ca uz extern, infuzia se poate folosi pentru spălături locale în conjunctivită şi eczeme şi pentru clătirea gurii în caz de dureri dentare. Cataplasmele cu decoct de frunze de zmeur ajută la cicatrizarea rănilor şi vindecarea eczemelor.
Fragii conțin numeroase săruri minerale şi vitamina C, fiind utili în anemie şi convalescență, creşterea imunității; au efect uşor laxativ, de eliminare a oxiurilor, tonic şi favorizează eliminarea toxinelor. Consumul lor este, de asemenea, util în afecțiunile hepatobiliare (inclusiv în litiaza biliară), ca echilibrant al sistemului nervos şi endocrin, în hipertensiunea arterială, ateroscleroză, în constipație, diabet zaharat, nefrită, reumatism, litiază renală şi gută. Cura de fragi constă în consumarea a 500-1.000 g de fragi pe zi, 1-2 săptămâni; frunzele uscate de fragi se prepară sub formă de infuzie (2 lingurițe la 200 ml apă, 2-3 căni/zi) în litiaza renală, diabet, gută, reumatism, enterocolită, eczeme, cistită, metroragii. Ca uz extern, infuzia se utilizează pentru spălături bucale, în caz de stomatite şi gingivite. Masca de fragi are efect antirid şi vitaminizant pentru tenul normal şi uscat. Frunzele se recoltează din iunie până în septembrie. Fragii pot fi utilizați și sub formă de sirop preparat cu miere.
Piersicile conţin numeroase vitamine (mai ales A şi B1), minerale (fier, fosfor, potasiu) şi fibre facilitând digestia, fiind uşor laxative şi diuretice, ajutând la eliminarea toxinelor din organism şi vindecarea afecțiunilor pielii. Consumul piersicilor este util şi în anemie, convalescență, reumatism, gută, litiază renală, dispepsie. Siropul din flori şi fructe de piersici (100 g de flori şi fructe, un litru de apă şi 1 kg de miere) – 3 linguri pe zi – poate fi de folos pentru eliminarea oxiurilor, calmarea tusei şi a stărilor de agitaţie. Frunzele de piersic se recoltează până in luna iulie şi sub forma de ceai au proprietăți vermifuge. Ceaiul se prepară dintr-o lingură de frunze uscate la o cană cu apă şi se consumă 1-2 căni/zi. Tot la fel se prepară şi ceaiul din flori de piersic, folosit în caz de nefrită, constipație, dar şi pentru efectele sedative şi spasmolitice.
Nectarinele au efecte asemănătoare cu piersicile, dar conțin de 6-7 ori mai multă vitamina A decât ele.
Caisele conțin potasiu, niacină, acid silicic (important pentru păr şi unghii frumoase), magneziu, fosfor, fier, calciu, potasiu, sulf şi multe vitamine în special vitamina A şi din grupul B; sunt foarte uşor digerabile, trofice ale sistemului nervos, utile în anemii, convalescențe, diferite eczeme, afecţiuni cutanate, osteoporoză, ateroscleroză, hipertensiune, depresie, stres şi pentru creşterea poftei de mâncare; cele proaspete fără coajă au un slab efect antidiareic, dar cele uscate sunt uşor laxative. În aceste afecțiuni, dar şi pentru copiii cu întârzieri în creştere şi gravide se poate face o cură cu 500-1000 g/zi în timpul sezonului de apariție a acestora. Trebuie consumate doar bine coapte. Sâmburii de caise se pot consuma pentru o bună oxigenare a țesuturilor, în special a inimii; pentru aceasta sunt buni numai sâmburii dulci, cei amari fiind toxici. Măştile cu caise sau piersici sunt utile mai ales pentru tenul uscat şi sensibil, dar şi pentru cel normal şi congestionat. Masca cu caise este utilă şi pentru tenul acneic.
Cireşele conțin multe vitamine (în special vitamina A) şi minerale (calciu, fier, fosfor etc.). Au efect de calmare, detoxifiant şi ajută la dezvoltarea creierului, stimulează imunitatea, foarte util în procesul de creştere şi dezvoltare, energizant (atât pentru efortul fizic, cât şi pentru cel intelectual), remineralizant, laxativ. Consumul lor (şi sub formă de cură) este indicat şi în reumatism, gută, rahitism, obezitate, ateroscleroză, litiază biliară şi renală, dispepsie (compot), afecțiuni cardiace şi hepatice, nefrită şi stări febrile. Ceaiul din cozi de cireşe are acțiune diuretică (o lingură la cană – decoct, 2 căni/zi). Masca cu cireşe este folosită pentru tenul gras, pătat sau pigmentat de soare.
Vişinele au proprietăţi asemănătoare cu ale cireşelor, dar au un conținut mai mare de vitamina C şi conţin mai puține zaharuri.
Să vă bucurați de sănătate deplină!

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply