Am lucrat un costum popular

0

Georgeta Dinescu, loc. Cumpăna, jud. Constanța
Dragii mei prieteni Practici,
Abia aștept fiecare început de lună să-mi cumpăr revista mea dragă, pe care o citec și o recitesc cu mult drag și interes. Vin astăzi cu un sfat adresat doamnei Amalia Rădulescu din București, cu privire la confecționarea iei – cămașă populară care are adânci rădăcini în tradiția populară românească.

costum popular romanesc
Foto: Georgeta Dinescu
Mulțumesc tuturor celor care scriu acestei reviste din experiența lor, eu iau exemplu și urmez sfaturile cititorilor când sunt în impas, fie în grădină, fie în gospodărie. Copiez tot ce înseamnă lucru de mână, mă inspir deseori din articole. Dar să revenim la subiect. Bunii și străbunii noștri au purtat această ie făcută 100% cu mâna, iile erau lucrate de harnicele noastre țărăncuțe. Eu am lucrat multe ii, chiar acum am terminat una, dar despre ea vă voi povesti în alt număr. Ceea ce vă voi arăta este o ie lucrată de mine și purtată de mine. Este făcută din pânză albă cu fir de PNA. Am ales acest fel de fir pentru că nu iese culoarea la spălat. Pentru ie se fac 2 pătrate mici de 5 cm/5 cm, după care se croiesc două dreptunghiuri, față și spate, apoi două dreptunghiuri care vor fi mânecile. Fiecare dreptunghi se lucrează ca față și spate, pe față se lucrează în punct de cruciuliță diferite modele, la alegere sau la fir. Pentru margini se scot fire și se lucrează în punct de găurele.
După ce au fost cusute fața, spatele, mânecile, se trece la asamblarea iei. Se cos mânecile de față/spate, plus pătratul care vine sub braț, în punct de cheiță în formă de Z. La final se croșetează mânecile cu dantelă, iar la gât eu am lucrat modelul numit pielea găinii. Se fac ciucuri pentru mâneci și pentru gât.
Fusta am lucrat-o pe margine în punct de găurele, apoi am pus modelul cu încheiatul fustei la spate. I-am cusut un fermoar în talie, am încrețit și am pus o bentiță. Separat am făcut cordonașul pe care l-am lucrat în punct de cruciuliță. Apoi am croșetat două șnurulețe terminate cu doi ciucuri.
Eu am purtat acest constum la serviciu zi de zi, dar i se pot adapta și două fote și costumul popular este gata. Din păcate eu nu mai pot să-l port pentru că nu-mi mai vine, dar îmi place să-l păstrez. Sunt o mare iubitoare a tradițiilor și a ceea ce înseamnă costum popular, lucru de mână. Voi reveni cu alt articol despre ceea ce voi lucra: fote și alte ii, despre care am scris în revistă că nu știam cum se fac, dar cititorii mi-au telefonat și mi-au dat sfaturi. Le mulțumesc și promit să revin!
Foto: Georgeta Dinescu
 

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply