Agapia, mănăstirea florilor vesele II

0
Mănăstirea Agapia
Arhiva personală
Dragi cititori, continuăm articolul început aici.
Desigur, acest aspect a fost comentat de specialiști, dar dincolo de aceasta merită să vă faceți singuri o impresie, de aceea vă invit să vizitați acest lăcaș. Veți fi cuceriți de frumusețea locului. Nicolae Grigorescu și-a mai pus amprenta și în înființarea Atelierului de pictură de la Agapia, școala unde s-au format multe măicuțe cu înclinații artistice. Satul mănăstirii este mirific, pitoresc în toate anotimpurile, construit în stil popular. Vara, peste tot unde te uiți, poți vedea flori multicolore, de aceea eu o numesc mănăstirea florilor nemuritoare, pentru că ele și iarna sunt îngrijite de măicuțe cu dragoste și căldură. Tot aici veți vedea o colecție muzeală de artă medievală și religioasă, o bibliotecă plină de carți și manuscrise vechi. În spatele mănăstirii, se află casa memorială a scriitorului Alexandru Vlahuță. Aici, scriitorul venea în vacanță.
Mănăstirea Agapia
Arhiva personală
Căsuța este modestă, simplă, cu o curte drăguță. Pe lângă satul și complexul mănăstirii, mai pot fi vizitate și două rezervații naturale, prezente și în creațiile lirice eminesciene. Codrii de Aramă sunt situați pe Dealul Filiorului, unde puteți admira gorunii seculari, dintre care mulți au peste 300 de ani. Rezervația Pădurea de Argint este una de natură mixtă, forestieră și peisagistică. Pădurea cuprinde arbori bătrâni de peste 100 de ani, dar și arbori mai tineri de 20-50 de ani. Vizitați mănăstirea Agapia!

Comentarii Facebook

comentarii

Leave A Reply