Castiga un brad natural complet decorat! [inchis]

In acea dimineata, in aer plutea ceva magic.. Curioasa, Irina Nicoleta chiar deschise usor un ochi, cautand printre genele ei lungi o zana sau un spiridus, ceva… Trebuia sa fi fost ceva la mijloc, nu se compara nimic cu atmosfera din acea zi. Usa de la dormitor era intredeschisa si din bucatarie venea mirosul cel cald si bun de cafea. Irina Nicoleta stiu ca mama ei se trezise si ca nu mai era in pat. Nimic nu o putea opri pe mami dimineata de la acest tabiet si de la inca unul, pe care n-o sa-l pomenesc acum. Unii il numesc viciu. Era inca mai mult intuneric afara si prin camera nu distinse nimic potrivit care sa semene cu o zana. Atunci cine a imprastiat magie? Deschise usor si celalalt ochi. Dupa perdeaua de gene lungi, Teddy, ursuletul favorit, zambea sugubat. Parca si el era implicat, avea o scanteie stralucitoare in ochisori. Desi toti prietenii ei ii spusesera acelasi lucru ca si parintii, ca Teddy e doar o jucarie frumoasa si veche de plus, Irina Nicoleta se incapatana sa stie ea mai bine adevarul. De fiecare data cand cineva ii repeta ca Teddy nu are viata, ea aproba cuminte, dand din cap si zambind usor complice: “inca unul pacalit, secretul tau, Teddy, e in siguranta cu mine”! Se ridica usor din pat si atunci vazu ca fulgi mari cadeau incet si acoperisera tot peisajul din fereastra cu alb, mult alb, curat si frumos alb, ca intr-o poveste. Fulgii nu se aud. Fulgii de multe ori, cum era si in dimineata aceea, nu se vad. Ei nu au miros si abia daca rezista o secunda cand ii prinzi in palma. Dar fulgii se simt. Irina Nicoleta simti o bucurie in suflet cum nu mai simtise demult. Ceva magic ii strabatu fiinta si atunci se simti pentru prima data ca un ingeras. Il lua pe Teddy la piept si isi lipi nasucul de geamul rece. Miroase a rece, simti ea. Imediat aburi calzi ii inconjurara nasucul, slabindu-i vederea. Schimba geamul. Aceeasi poveste. Hai in sufragerie. Uau! In mijloc, maiestuos si plin de lumini colorate sta Bradul. Stiu! Stiu! Misterul a fost dezlegat! Stiu de unde magia de dimineata, de unde praful de nori din camera si de unde fulgii grasi de pe geam! A venit Mos Craciun. Dovada este chiar sub brad. Rezista primului impuls de a se napusti in hartia frumos colorata de cadouri. Nu dorea sa o ciufuleasca singura, desi era tare curioasa ce s-a mai gandit mosul ca-i trebuie. Dorea sa imparta. Dorea sa simta cu cei dragi. Fuga repede la bucatarie, desculta, cu ochii mari ca doua stele: mamiii, tatiii, a venit Mosul!!! Irina Nicoleta ciufuli hartiile si raspandi cutiile: haideti repede, veniti, tati, cred ca ai o minge de fotbal sub brad, sa nu ne darami bradul cu ea, mami, tu cred ca ai primit o masina magica cu care faci poti sa faci cafea! Curios, dar Irina Nicoleta nu mai putu sa desfaca ceea ce dorea mai mult sa cunoasca: cadoul ei. Era plina in suflet si ar fi vrut ca timpul sa se opreasca. Strangea cutia la piept cu fericire si se gandea ca asta e cea mai frumoasa poveste de Craciun traita vreodata de o printesa..

Crăciunul este o sărbătoare foarte importantă pentru creştini: este sărbătoarea Naşterii Domnului, timp al bucuriilor, al păcii şi al liniştii sufleteşti. Este o perioadă în care primim şi dăruim multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se remarcă şi în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru această sărbătoare. Timp de 40 de zile înainte de această sărbătoare creştinii respectă Postul Crăciunului când nu mănâncă carne sau produse lactate pregătindu-se astfel pentru a sărbători. Tăierea porcului este un moment deosebit de important ce anticipă Crăciunul. Apoi, pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi. Mâncărurile tradiţionale: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, friptura de porc, jufla şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roşu cinstit de toată lumea. Unul din momentele cele mai importante ale serii de 24 decembrie este împodobirea bradului de Crăciun, la care se obişnuieşte să participe toţi membrii familiei. În timpul nopţii, Moş Crăciun va aluneca prin horn şi va lăsa cadouri pentru toată lumea în ciorapi sau sub brad. Dacă ne uităm pe cer s-ar putea să-l vedem pe Moş Crăciun trecând cu sania sa trasă de opt reni. Colindul este una din cele mai cunoscute datini de iarnă. Mai demult, cetele de colindători erau formate din copii care, după miezul nopţii de 24 spre 25 decembrie, umblau din casă în casă, aducând urări de sănătate, fericire şi noroc gospodarilor pe care îi colindau. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate la sărbători creştineşti, închinate Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului nostru. De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase şi au căpătat o mare varietate pe întreg teritoriul ţării. Ele degajă atmosfera de sărbătoare şi buna dispoziţie cu care toţi românii întâmpină Sărbătoarea Naşterii Domnului şi Anul Nou. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi s-a ivit pe cer, copiii merg din casă în casă cântând colinde şi purtând cu ei o stea. Pluguşorul este un obicei străvechi, potrivit căruia, în ajunul Anului Nou, cete de flăcăi merg pe la casele oamenilor şi rostesc diferite urări. Aceştia sunt însoţiţi de un plug mic, de unde şi denumirea colindului. Astfel, vestea Naşterii Mântuitorului este răspândită în fiecare an de colindele care intră în fiecare casă prin intermediul colindătorilor. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe(mere, nuci), colaci, bomboane şi chiar bani. La romani, Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori, daca nu cea mai importanta. Aceasta sarbatoare, in care se imbina fastul pregatirilor pentru masa, cu slujba de la biserica, este dedicata Nasterii Mantuitorului.Biblia spune ca Fecioara Maria, cand trebuia sa nasca pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, insotita de Iosif, din acsa in casa rugandu-i pe oameni sa-i ofere adapost . ajunand in casa unui anume Craciun, om foarte rau , care nu-i permitea sa nasca acolo, este dusa de sotia acestuia in grajd unde da nastere lui Iisus .Cand acesta a aflat a ucis-o pe sotia sa. De asemenea, se spune ca in Noaptea Sfanta a Nasterii Sale s-au deschis cerurile pentru a cobori Duhul Sfant deasupra fiului lui Dumnezeu, si, in grajd unde initial era intuneric, s-a facut lumina. Deci, Craciunul este o sarbatoare sfanta, care aduce in sufletele oamenilor lumina si bucurie. Aceasta sarbatoare este anuntata, prin obiceiul drag copiiilor de a merge cu colinda, pentru a vesti Nasterea Mantuitorului.

Ucraina, Slovacia, Ungaria si tara noastra sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun, pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua sfantului Luca, seminte de porumb. Un obicei greco-catolic captivant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi dar se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din imobil in imobil imbracati ca cei trei crai de la est cu o stea si duc in imobil oamenilor mesajul ingerilor. Sarbatoarea oficiala este pe 25 si 26 decembrie; fiecare populatie isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii. La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii iar bucataresele invata una de la cealalta retetele mancarurilor fiecarei natiuni si religii.

Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Potrivit papei Iuliu I, Craciunul s-a sarbatorit pentru prima zi in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Constantinopol. In doar cateva zeci de ani, obiceiul s-a extins asupra intregii lumi crestinesti. In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri sau pe pasuni; se lucra doar in jurul casei. Era interzisa cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coasa, sa teasa sau sa spele vase, pentru ca altfel le pastea o nenorocire. In ajunul Craciunului rufele spalate si puse la uscat aduceau maladie asupra familiei. Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot, la baterea clopotelor seara. Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri grase, pentru ca nu cumva viitoarele sotii sa le fie urate. Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva va deceda din imobil. Daca cineva murea de Craciun, era considerat norocos, pentru ca i se iertau pacatele. Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si lumanari.

Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îsi trage originile de la popoarele Germanice. Tradiţia s-a răspândit în restul Europei şi apoi în toata lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile şi ghirlandele au devenit clasice.Iar in prezent bradul este împodobit dupa moda.Anul 2009 este un an implinit in care am primit in dar doua fetite superbe si care ne-a umplut casa de bucurie si rasete si impreuna vom sta in jurul bradului sa desfacem cadourile si sa fim impreuna in ziua de Craciun. Sarbatorii fericite tuturor!